Cum isi fac copiii prieteni? Bebelusii se nasc gata pregatiti pentru socializare si nu e de mirare acest lucru: de-a lungul istoriei noastre evolutive, capacitatea de a ne face prieteni a fost o abilitate cruciala pentru supravietuire.
Dar asta nu inseamna ca manierele minunate si farmecul irezistibil vor "aparea de la sine" in timpul dezvoltarii copilului tau.
Decenii de cercetare sugereaza ca parintii joaca un rol important in invatarea copiilor cum sa-si faca prieteni. Cei mai populari copii sunt cei prosociali - de exemplu, cei care sunt grijulii, stiu sa imparta si sar in ajutor.
Ei au, de asemenea, abilitati verbale puternice si stiu cum sa-si tina sub control impulsurile egoiste sau agresive. In primul rand, la copiii populari sunt dezvoltate aptitudinile interpersonale: empatie, rationament moral si privirea lucrurilor din alta perspectiva (Slaughter et al 2002; Dekovic si Gerris 1994).
Deci se pare ca initierea relatiilor de prietenie depinde de anumite abilitati pe care copiii le pot dezvolta prin practica:
- abilitati conversationale;
- abilitati interpersonale;
- stapanirea emotiilor.
10 sfaturi pentru a-ti ajuta copilul sa-si faca prieteni
1. Fii un antrenor de emotii
Toata lumea are emotii negative si impulsuri egoiste. Dar pentru a ne face prieteni, trebuie sa ne controlam aceste reactii. Copiii dezvolta un control emotional mai bun atunci cand parintii le vorbesc despre sentimentele lor intr-un mod induiosator, cautand cai de rezolvare a problemelor, arata studiile.
Dimpotriva, copiii ale caror emotii negative sunt de obicei trivializate ("Esti un copil prostut") sau sunt pedepsiti ("Du-te in camera si calmeaza-te") tind sa aiba mai multe probleme cu autocontrolul (Davidov si Grusec 1996; , Denham si colab. 1997, Denham 1989, Denham si Grout 1993, Eisenberg si colab., 1996).
Coaching-ul emotiei ajuta cu adevarat copiii sa-si faca prieteni? Acest lucru pare posibil. Un studiu recent a constatat ca strategiile de socializare a emotiilor, utilizate de mamele cu copii in varsta de 5 ani, au dus la schimbari in modul in care copiii isi regleaza propriile emotii. De asemenea, acest lucru a avut legatura si cu calitatea relatiilor de prietenie ale copiilor, 2-5 ani mai tarziu.
2. Un stil de parenting hotarat, (nu autoritar)
Sunt sanse mai mari ca micutii sa fie respinsi de colegii lor, atunci cand parintii lor practica un stil de parenting autoritar - o abordare caracterizata printr-un nivel scazut de caldura sufleteasca si niveluri ridicate de control.
Parintii autoritari descurajeaza o discutie atenta si incearca sa controleze comportamentul prin pedeapsa. Copiii crescuti in acest fel au mai putine sanse sa dezvolte sentimentul de bine si de rau. Copiii supusi unor pedepse dure au tendinta de a fi mai ostili si mai agresivi.
Parentingul hotarat este, de asemenea, caracterizat printr-un nivel ridicat de control, prin faptul ca parintii stabilesc limite si se asteapta la acte de maturitate din partea copiilor lor. Dar acest gen de parinti se raporteaza la copiii lor cu caldura si incearca sa modeleze comportamentul prin discutii rationale si explicarea motivelor pentru stabilirea regulilor.
Studiile arata ca parintii cu un stil de parenting hotarat tind sa aiba copii care sunt mai putin agresivi, mai independenti, cu un autocontrol mai bun si sunt preferati mai mult de colegi.
Care este cauza si care este efectul? Este posibil ca unii copii sa fie mai inclinati sa fie sfidatori - cu acestia parintii fiind nevoiti sa adopte o disciplina mai severa. Dar, de asemenea, se pare ca anumite aspecte legate de parentingul hotarat - cum ar fi incurajarea discutiilor, in special discutiile despre emotii si conflicte sociale - ar putea stimula aptitudinile sociale si i-ar putea ajuta pe copii sa-si faca prieteni.
3. Invata-ti copilul sa vorbeasca politicos
Primele lectii pe care copiii le invata despre comunicare, se intampla acasa si se pare ca ele fac diferenta. Intr-un studiu recent, care urmareste copiii pe o perioada de cativa ani, a relevat faptul ca parintii, care au aratat un nivel ridicat de reciprocitate in comunicarea cu copiii, au avut copii care au dezvoltat in timp mai multa competenta sociala si abilitati mai bune de negociere.
O serie de studii experimentale au aratat ca pustii nepopulari isi imbunatatesc statutul in raport cu colegii, dupa ce au fost instruiti prin metoda "ascultarii active". Un ascultator activ este cineva care da dovada clara ca acorda atentie la ce i se spune - contactul corespunzator cu ochii, orientarea corpului in directia celui care vorbeste, mentinerea linistii si oferirea unor raspunsuri verbale relevante.
In cartea lor, Fred Frankel si Robert Myatt de la Institutul Semel UCLA prezinta un program formal pentru copiii care au dificultati in a-si face prieteni.
Un aspect al programului presupune conversatia. Frankel si Myatt argumenteaza ca pustii trebuie sa practice arta "schimbului de informatii".
Iata cateva sfaturi pentru copii pentru a avea o conversatie buna:
- Cand incepi o conversatie cu cineva nou, faceti schimb de informatii despre ce va place si ce nu va place.
- Nu fii nepoliticos in timpul conversatiei. Cand esti implicat in conversatie, raspunde doar la intrebarea pusa. Apoi, ofera-i partenerului tau sansa de a vorbi sau de a pune o intrebare.
- Nu fi un intervievator. Nu pune doar intrebari. Ofera informatii si despre tine.
Frankel si Myatt sugereaza ca micutii isi pot exercita abilitatile conversationale in timpul discutiilor telefonice.
Pentru copiii care se straduiesc sa-si faca prieteni, evita implicarea in jocuri competitive si alte situatii care pot provoca conflicte sau pot descuraja cooperarea.
Mai multe studii sugereaza ca pustii se inteleg mai bine atunci cand se angajeaza in activitati de cooperare - adica activitati in care copiii lucreaza pentru un obiectiv comun. Acest lucru este adevarat in sala de clasa, dar si atunci cand copiii se joaca.
De exemplu, un studiu a comparat modul in care baietii din clasa a 4-a s-au comportat in timpul jocurilor competitive si de cooperare. In timpul jocurilor de cooperare, baietii nepopulari erau mai putin derutati si se comportau cu un grad sporit de maturitate. Iar baietii populari au aratat o mai mare toleranta.
Bazandu-se pe astfel de constatari, Fred Frankel si Robert Myatt recomanda ca parintii sa-si tina copiii departe de jocurile competitive, cel putin pana cand acestia dezvolta abilitati sociale mai bune.
Asteptati musafiri? Frankel si Myatt recomanda parintilor sa se pregateasca inainte si sa ascunda jucariile care descurajeaza interactiunea sociala sau provoaca lupte. Asta inseamna a pune deoparte armele de jucarie.
De asemenea, inseamna a pune deoparte jucariile destinate jocului solitar, cum ar fi jocurile video. Si daca micutul tau nu suporta sa imparta o anumita jucarie, cel mai bine este sa o ascundeti pana cand vizita se termina.
4. Incurajeaza empatia si grija fata de ceilalti
Desi chiar si bebelusii au prezentat semne de empatie, cred ca este o greseala sa ne imaginam ca empatia va aparea de la sine daca ne lasam copiii „de capul lor”. Iata cateva sfaturi pentru incurajarea empatiei, a viziunii din alta perspectiva si a compasiunii fata de alti copii.
5. Ajuta-ti copilul sa "citeasca" expresiile faciale
S-ar putea sa crezi ca interpretarea expresiilor faciale este la mintea cocosului, dar experimentele sugereaza ca elevii de scoala elementara au nevoie de practica.
6. Invata-ti copilul sa faca fata situatiilor sociale dificile
Sa luam un exemplu concret. Daca vezi cativa copii care se joaca si doresti ca micutul tau sa se alature, cum faci asta? Victoria Finnie si Alan Russell le-au prezentat mamelor mai multe scenarii ipotetice si apoi le-au intrebat care ar fi sfaturile pe care le-ar oferi copiilor lor prescolari.
Cercetatorii au descoperit ca mamele care au dat cele mai bune sfaturi au fost cele care aveau cei mai sociabili copii. Ce au spus mamele?
- Inainte de a incepe abordarea, urmareste ce fac ceilalti copii. Ce poti face tu pentru ca micutul tau sa se incadreze?
- Incearca sa te alaturi jocului facand ceva relevant. De exemplu, daca pustii se joaca de-a restaurantul, vezi daca poti deveni un client nou.
- Nu fi deranjant sau critic sau nu incerca sa schimbi jocul.
- Daca ceilalti copii nu vor sa li te alaturi, nu incerca sa fortezi lucrurile. Pur si simplu lasa-i in pace si gaseste altceva de facut.
7. Monitorizeaza viata sociala a copiilor
Studiile efectuate intr-o varietate de culturi sugereaza ca pustii se descurca mai bine atunci cand parintii lor le monitorizeaza activitatile sociale. Acest lucru nu inseamna sa dea buzna peste copii sau sa se implice in toate interactiunile dintre copii. In schimb inseamna ca supravegheaza unde se joaca micutii si ca ii ajuta pe acestia sa-si aleaga prietenii.
8. Cand este posibil, permite-i copilului sa rezolve lucrurile in felul sau
Copiii mici trebuie supravegheati indeaproape. Dar, pe masura ce acestia cresc, parintii trebuie sa renunte la asta. Parintii care stau lipiti de copiii lor, le rapesc acestora sansa de a-si dezvolta abilitatile sociale.
9. Fereste-te de bullying
O exceptie de la dictonul "permite-i copilului sa rezolve lucrurile in felul sau" este hartuirea. Aceasta nu este o parte sanatoasa a copilariei si se asteapta ca adultii sa se implice in prevenirea agresiunii.
10. Fii constient de diferentele culturale
Oamenii din diferite culturi pot interpreta comportamentul in mod diferit. De exemplu, sa presupunem ca prietenul copilului tau a luat o nota mica la testul de matematica, in timp ce copilul tau a luat 10. Ar trebui sa-i spuna despre succesul sau?
Intr-un recent studiu transcultural, copiii din scolile americane au spus ca acest lucru ar suna a lauda. Dar elevii chinezi au privit problema diferit. Pentru acestia, comunicarea rezultatului unui prieten care nu a reusit, va transmite mesajul "Te pot ajuta sa faci mai bine data viitoare".