Astazi nu mai exista nicio indoiala ca laptele matern este alimentul ideal pentru un copil in primele sase luni de viata, asa cum recomanda OMS. Ulterior, si pana la varsta de doi ani si chiar mai mult, atat timp cat mama si bebelusul il doresc, acesta este in continuare esential, pe langa alimantatia complementara.
In ciuda faptului ca laptele matern este cea mai buna metoda de hranire a bebelusului, exista situatii in care, din motive medicale sau din alegere, este necesar sa se recurga la laptele praf. Iata care sunt acestea:
1. La cererea mamei
Modul de hranire a bebelusului ar trebui sa fie o decizie de familie, dupa o buna informare cu privire la diferitele optiuni, cu riscurile si beneficiile lor.
Unele mame sunt clare de la inceput ca nu doresc sa alapteze; altele considera ca este atat de dificil sau atat de lipsit de sprijin, incat decid sa se opreasca la un moment dat. Iar acest lucru trebuie respectat. In mediul nostru avem la dispozitie diferite formule de inceput, iar aceasta este o optiune sigura pentru copil.
2. Hipogalactia
Din fericire, hipogalactia primara sau adevarata este foarte rara. Ea poate fi intalnita in hipoplazia mamara, dupa unele operatii la san (de exemplu, reduceri) sau in unele tulburari endocrine, cum ar fi sindromul ovarelor polichistice.
Hipogalactia secundara (de exemplu, din cauza unor programe rigide de alaptare, a unei prinderi slabe a sanului sau a unor conditii anatomice ale copilului care fac dificila extragerea laptelui) este mai frecventa, dar, din fericire, poate fi rezolvata. In oricare dintre aceste cazuri in care mama nu este capabila sa produca suficient lapte pentru bebelusul ei (temporar, ca in cazul hipogalaxiei secundare, sau permanent, ca in cazul hipogalaxiei primare). In acest caz este important ca micutul sa primeasca si lapte praf, pentru a primi necesarul de hrana.
3. Contraindicatia alaptarii din cauza unei boli a bebelusului
Majoritatea mamelor pot alapta si marea majoritate a bebelusilor pot primi lapte matern. Exista insa cateva situatii foarte, foarte specifice in care alaptarea este contraindicata. Acest lucru se poate datora fie unei boli a mamei, fie unei boli a bebelusului, asa cum vom vedea mai jos.
- Galactosemia. Galactoza este un zahar simplu care este transformat in glucoza in ficat. Lactoza este alcatuita din galactoza si glucoza. Mai multe enzime sunt necesare pentru a transforma galactoza in glucoza. Daca acestea sunt absente, galactoza sau derivatii sai se acumuleaza in diferite parti ale corpului (ficat, creier, ochi) si pot provoca varsaturi, incapacitate de crestere, cataracta, insuficienta hepatica, simptome cerebrale... Prin urmare, tratamentul pentru aceste persoane consta in eliminarea lactozei si galactozei din alimentatie. Laptele matern contine lactoza, astfel ca alaptarea este contraindicata in cazurile de galactosemie clasica, in care exista un deficit total al unei enzime implicate in transformarea galactozei in glucoza.
- Boala urinei cu sirop de artar. Aceasta boala rara este cauzata, de asemenea, de lipsa unei enzime, in acest caz implicata in descompunerea a trei aminoacizi: leucina, izoleucina si valina. Aceste substante se acumuleaza in organism, iar bebelusii prezinta, pe langa mirosul caracteristic de urina care da numele bolii, refuzul de a se hrani, somnolenta si afectare cerebrala. Alaptarea este contraindicata si in acest caz, iar acestor bebelusi trebuie sa li se dea formule speciale fara leucina, izoleucina si valina.
- Fenilcetonuria. In aceasta boala exista o deficienta a enzimei implicate in metabolismul fenilalaninei. Fenilalanina se acumuleaza atunci si poate provoca retard mental. Tratamentul consta in restrictionarea alimentelor care contin cea mai multa fenilalanina (leguminoase, soia, peste, oua, produse lactate etc.). Laptele matern contine cantitati reduse de fenilalanina, astfel ca alaptarea nu este complet contraindicata. Alaptarea poate fi combinata cu formule fara fenilalanina, cu controlul medical si monitorizarea nivelului de fenilalanina la copil.
- Nou-nascutii cu risc de hipoglicemie pot avea nevoie de alaptare mixta daca laptele matern nu este suficient pentru a le satisface nevoile de glucoza. Dupa primele ore sau zile de viata, acest lucru nu este, de obicei, necesar.
4. Contraindicatia alaptarii din cauza bolii materne
- HIV. In tarile dezvoltate, unde hranirea cu formule este accesibila si sigura, se recomanda ca mamele infectate cu virusul imunodeficientei umane (HIV) sa nu-si alapteze copiii, deoarece se stie ca acestia se pot infecta prin laptele matern.
- Herpes simplex de tip 1 pe mamelon. Daca leziunile herpetice se afla pe mamelon, alaptarea trebuie intrerupta pana la vindecarea lor. Nu reprezinta o problema sa se continue alaptarea pe celalalt san, daca acesta nu este afectat.
- Medicatie materna. Unele tratamente medicamentoase contraindica alaptarea. In cazul celor simple alaptarea poate fi oprita pentru o anumita perioada de timp, pana cand problema medicala se rezolva si tratamentul nu mai este necesar. Insa, in cazuri grave, cum ar fi chimioterapia sau iodul radioactiv, alaptarea trebuie oprita permanent.
FOTO: freepik.com