Problemele de alimentatie reprezinta unul dintre cele mai frecvente motive de consult in pediatrie. Mai exact, multi autori o plaseaza pe locul al treilea ca motiv de vizita la medicul pediatru, dupa febra si tuse. Si este mult mai frecventa la copiii cu varsta cuprinsa intre 1 si 4 ani.
Se estimeaza ca unul din patru copii sufera la un moment dat de dificultati de alimentatie, cu cifre de peste 50% la prematuri si de pana la 80% la copiii cu tulburari de dezvoltare.
Ce este anorexia la sugari?
Anorexia este refuzul de a manca din cauza unei scaderi a foamei sau a apetitului, in ciuda unei anumite perioade de timp petrecute in post.
Cand vorbim despre anorexia la sugari, ne referim la refuzul de a manca la copiii mici, cu varsta sub 2-3 ani. Acestia pot avea o absenta totala a apetitului la masa, pot termina mesele dupa ce au mancat foarte putin sau pot fi deosebit de selectivi in ceea ce priveste consumul de alimente.
De ce se intampla acest lucru?
Cauzele care pot determina un bebelus sau un copil sa nu mai manance sunt multe si variate. Desi exista adesea mai multe motive care se suprapun, exista doua grupuri principale:
Anorexia organica a copilariei
Exista mai multe boli care provoaca secundar anorexie. Se remarca infectiile, frecvente mai ales in primii ani de gradinita, cand bebelusii si copiii sufera mai multe procese infectioase pe parcursul anului. In aceste cazuri este vorba, de obicei, de un refuz total de a manca si poate afecta greutatea si provoca o scadere a percentilelor de greutate, desi ulterior, cu orientarile potrivite, acestia se recupereaza.
O alta cauza dintre cele mai frecvente sunt problemele digestive. Afectiuni precum refluxul gastro-esofagian sau dificultatile de inghitire (disfagie) pot face ca copiii sa ajunga sa refuze sa manance.
Anorexia non-organica la sugari
In aceasta grupa am avea ca si cauza a anorexiei tulburarile de comportament. Exista mai multi factori care pot contribui la aparitia refuzului copilului de a manca.
Unele cazuri debuteaza cu anorexie datorata unui proces infectios care persista in ciuda rezolvarii, de obicei pentru ca copilul a fost presat sa manance. Se intampla, de asemenea, atunci cand se folosesc tehnici gresite pentru a incerca sa il determine pe copil sa manance si nu sunt respectate semnalele de foame si satietate ale copilului.
In alte cazuri, poate exista o "fobie alimentara" in urma unui episod de sufocare. Acesti copii dezvolta o teama intensa de a manca, in special de alimentele solide.
Cum se dezvolta alimentatia la sugari si copii?
Pentru a putea detecta problemele de alimentatie, este important sa se cunoasca evolutia normala de dezvoltare a comportamentului alimentar la copii.
Nou-nascutii si copiii mici au o preferinta innascuta pentru dulceata. Acest lucru ii face sa doreasca sa bea lapte si sa respinga alte alimente care ar putea fi nepotrivite pentru ei. Ei au un model ritmic de hranire independent de ritmul circadian: mananca aproximativ la fiecare 2-4 ore, atat ziua cat si noaptea. Inca de la nastere au capacitatea de a-si controla foamea si satietatea, asa ca trebuie sa-i hranim ori de cate ori o cer si pana cand nu mai sug.
Pana in luna a patra, incep sa aiba o preferinta pentru gusturile sarate, iar in jurul lunii a sasea se ofera de obicei si alte alimente in afara de lapte, ceea ce se numeste alimentatie complementara. Bebelusii care au fost alaptati la san tind sa accepte mai bine alimentele noi, deoarece au experimentat gusturi diferite prin intermediul laptelui matern. Uneori este necesar sa oferiti un aliment de pana la 10 sau 15 ori inainte ca acesta sa le placa. Refuzul de a manca alimente noi este cunoscut sub numele de "neofobie" si apare de obicei incepand cu varsta de 2 ani.
Cum sa tratam anorexia la sugari?
Tratamentul depinde in mod fundamental de cauza sau cauzele care au dus la anorexie. In multe cazuri, tratamentul este multidisciplinar, implicand diferiti profesionisti: pediatru, gastroenterolog, psiholog, logoped.
FOTO: pixabay.com