Cine este seful? de psiholog Lizetta Mihaila

| | Actualizat: 2020-04-01 09:35:44

Atunci cand apare un copil in viata unei familii, toti membrii sunt in jurul lui, incercand sa-i ofere tot ce este mai bun.

Parintii ii creeaza un mediu de viata sigur, presarat cu dragoste si afectiune, bunicii, unchii si matusile incearca sa-i faca pe plac micutului, iar, incet-incet, copilul isi da seama ca are "lumea la picioare".

De aceea, inca de mic, isi doreste sa i se indeplineasca toate dorintele, pentru ca asa a fost obisnuit: "santajeaza" persoanele din jur prin plans, rugaminti, ori mimica fetei, iar cand intalneste o persoana care nu se lasa induplecata asa usor , de exemplu doamna educatoare, care are in supraveghere si alti copii, atunci incep asa zisele dureri de burta ori de cap- somatizari.

Astfel, copilul este ,,micul sef” al familiei, iar regulile si dorintele lui sunt sfinte. La inceput, parintii ori celelalte persoane din jur nu isi dau seama de faptul ca cedeaza foarte usor si pana la urma tot cel mic are ultimul cuvant.

In timp, intervin diverse cauze care ii determina pe parinti sa cedeze- oboseala fizica, dupa venirea de la serviciu, oboseala psihica, datorata stresului zilnic, starea de disconfort ori rusine fata de ceilalti, atunci cand cel mic insista sa i se indeplineasca cererile, si multe altele. 

Apare etapa in care parintii ori bunicii se simt neglijati de cel mic, nu mai stiu ce sa faca, cum sa actioneze, ce pedepse sa aplice, deoarece copilul nu cedeaza, nu asculta si doreste sa i de indeplineasca toate dorintele, tipa, tranteste obiecte, bate din picior, foloseste chiar cuvinte urate ori spune "Nu ma mai iubiti!", "Sunteti cei mai rai parinti!", "Imi doresc sa fie parintii colegei mele si ai mei!", "Mai bine nu ma nasteati!", etc. 

Toate aceste vorbe au rolul de a impresiona si de a indupleca, intr-un alt mod, sa i se execute ordinele. Parintii se vor simti vinovati si pana la urma vor face ceea ce  a dorit copilul.

Iata cateva sugestii, care va vor ajuta sa depasiti aceste moment, sa-l ajutati pe copil sa constientizeze faptul ca parintii decid ceea ce el trebuie sa faca, iar indeplinirea unei dorinte este conditionata de respectare cerintelor si dorintelor parintilor, si nu intotdeauna ale lui;

  • Fiti detasati si incercati sa nu cedati intotdeauna, in special daca este vorba de reguli ce tin de sanatatea copilului, de dezvoltarea lui. Astfel, il veti lasa la televizor ori calculator ore intregi, ori nu isi va face toate temele pentru ca nu mai vrea, ori nu se va imbraca singur, nu va manca la orele mesei si multe altele, pentru ca vrea el si nu puteti sa-l refuzati;.De aceea, stability reguli si fiti consecventi in indeplinirea lor. . Astfel, daca ati spus ca nu are voie la calculator timp de  doua ore, atunci rspectati timpul anuntat si nu-l scurtati, pentru ca v-a rugat cel mic, a plans si v-a induplecat;
  • Implicati toti membrii familiei, reactionand toti in acelasi mod. Se intampla ca atunci cand il cearta mama, sa-i ia apararea bunica, cand il cearta tata, ii ia apararea mama si tot asa, iar copilul nu va mai constientiza gravitatea faptului, nu va stii ca a gresit si va continua , fiind sigur ca cineva ii va veni in aparare;
  • Aplicati reguli, dar discutati-le cu cel mic, explicati-le si nu doar sa le impuneti; iar respectarea lor poate fi recompensata
  • Responsabilizati copilul, astfel incat sa raspunda de diverse activitati, atat in camera lui, cat si in casa;
  • Nu incurajati tendinta copilui de a va domina, spunandu-i "Gata sefu", am inteles!", ori "Facem cum vrei tu!".

Asadar, in familie comunicarea, colaborarea si crearea unui spirit de echipa, fara a incuraja rolul de lider al vreunuia dintre membri, il va ajuta pe copil sa interctioneze mai bine cu ceilalti, sa se implice in activitati de echipa la gradinita ori scoala,  dar sa reuseasca si sa lucreze individual. 

Citeste si despre