Este greu de crezut ca verdele cu frunze nu este intotdeauna sigur pentru bebelusi.
Legumele, indiferent de tipul acestora, sunt cunoscute pentru beneficiile si valoarea lor nutritiva. De aceea poate fi greu de crezut ca unele dintre acestea nu sunt intotdeauna sigure pentru bebelusi. Insa, nu tot ce straluceste este aur. Acelasi lucru se intampla si in cazul legumelor in cazul carora se consuma frunzele (salata, spanac, loboda, stevie, etc).
Desi pentru copiii si adulti sunt sanatoase, frunzele pot contine unele substante pe care bebelusii nu sunt capabili sa le digere. Iar oferirea acestora bebelusilor poate duce la probleme digestive sau chiar mai grave.
Legumele cu frunze verzi contin nitrati si nitriti care pot provoca "sindromul bebelusului albastru", numit si cianoza, care se manifesta prin faptul ca pielea devine albastra, iar bebelusul ramane fara suficient oxigen in sange si nu mai poate respira.
Prin urmare, daca intentionezi sa incluzi macar o data verdeturi in dieta bebelusului, este important sa stii la ce pericol il expui si sa ai minime notiuni despre aceasta afectiune, denumita cianoza.
De ce frunzele verzi pot cauza probleme pentru bebelusi?
Frunzele verzi au o valoare nutritiva ridicata, motiv pentru care ne straduim sa le includem in alimentatia noastra des. O recenzie publicata in revista Food Research International descrie acest grup de legume ca fiind surse de vitamine, minerale, fibre si compusi activi, cum ar fi antioxidanti, flavonoide, polifenoli si glucozinolati.
Cu toate acestea, legumele cu frunze verzi au tendinta de a acumula substante azotate numite nitrati si nitriti, care pot afecta sanatatea copiilor mici. Acestea pot fi benefice pentru copiii mai mari sau pentru adulti, dar pentru bebelusi, nu sunt considerate sigure.
Ce sunt nitratii si nitritii si cum functioneaza?
Potrivit unui articol din revista Foods, nitratii nu sunt considerati toxici pentru organism. Cu toate acestea, atunci cand sunt ingerate, bacteriile din saliva le transforma in nitriti, de acolo devin oxid nitric, iar mediul acid al stomacului le transforma in nitrozamine.
Aceste substante, atunci cand sunt absorbite in stomac si in intestinul subtire (cu exceptia nitratilor), oxideaza hemoglobina in metahemoglobina, facand-o incapabila sa transporte oxigenul catre restul corpului. Atunci cand concentratia de metahemoglobina in sange este mai mare de 5% la sugarii cu varsta sub un an, devine vizibila cianoza sau sindromul copilului albastru.
Ce este sindromul bebelusului albastru?
Intr-un articol publicat in Health Research Journal, se explica faptul ca, deoarece metahemoglobina nu poate transporta oxigenul catre celule, in cazul bebelusilor mici se observa pielea si buzele gri sau albastrui, precum si dificultati de respiratie.
Acest lucru este cunoscut sub numele de metahemoglobinemie, sindromul copilului albastru sau cianoza. Legumele contribuie la 30% din aceste cazuri. Nu numai ca pielea isi schimba culoarea, dar poate fi insotita si de:
- tahicardie
- dureri de cap
- oboseala,
- letargie,
- dispnee si alte simptome.
Daca methemoglobina din sange atinge niveluri de 30-40%, atunci pot aparea consecinte grave - in orice caz, trebuie consultat imediat un medic!
De ce apare la copilul mic?
Atunci cand se formeaza metahemoglobina, organismul activeaza mecanisme enzimatice care o reduc spontan la forma sa activa, hemoglobina. Se realizeaza astfel un echilibru intre formarea si reducerea acesteia.
La sugari, insa, exista o activitate mai redusa a enzimei responsabile de reducerea metahemoglobinei. Prin urmare, prin consumul de alimente precum legumele cu frunze verzi, care sunt bogate in nitrati si nitriti, metahemoglobina se poate acumula in sange.
In plus, deoarece stomacul unui bebelus nu produce mult acid inainte de varsta de un an, bacteriile intestinale cresc si transforma nitratii in nitriti si apoi in sange.
Dupa varsta de un an, aparatul digestiv si enzimatic este mai matur. Bebelusul poate consuma verdeturi cu frunze dupa prima sa aniversare.
Care sunt frunzele verzi care contin cei mai multi nitrati?
O analiza publicata in British Journal of Clinical Pharmacology afirma ca 85% din nitratii din alimentatie provin din legume, in special din cele cu frunze verzi. Acestea sunt clasificate ca:
- legume cu continut ridicat de nitrati: au mai mult de 1000 de miligrame pe kilogram de legume. Din acest grup fac parte rucola, care are cel mai mare continut de nitrati, spanacul, frunzele de sfecla, salata si telina.
- Continut mediu de nitrati: intre 100 si 1000 de miligrame pe kilogram. Printre acestea se numara varza, napii si fasolea verde. Ardeii, cartofii si morcovii au o proportie mai mica.
- Continut scazut de nitrati: au mai putin de 100 de miligrame pe kilogram de legume. Printre acestea se numara ceapa si rosiile.
Ce spun organismele oficiale despre consumul lor?
Asadar, este important ca in primul an de viata sa nu ii oferi copilului frunze verzi.
Dupa varsta de un an poti incepe sa introduci in alimentatia copilului spanac sau alte frunze verzi pe care sa le gatesti insa foarte bine. Cu toate acestea, copilul nu ar trebui sa primeasca mai mult de doua portii pe saptamana.
Dupa varsta de doi ani si pana la 3 ani, portiile pot creste, ajungand pana la o portie pe zi, insa nu mai mare de 45 de grame de frunze.
Este important sa gatesti verdeturile cu frunze timp de 2-4 minute in apa clocotita. Acest lucru va ajuta la reducerea concentratiei de nitrati, potrivit unui studiu publicat in revista Plos One in 2020.
Ce alternative ai pentru a inlocui legumele cu frunze?
Poti include in dieta bebelusului tau orice legume care au valori scazute de nitrati, cum ar fi:
- broccoli
- conopida
- castraveti
- vinete
- cartofii dulci
- cartofi,
- morcovi.
Nu uita sa consultati intotdeauna medicul pediatru inainte de a introduce alimente noi in dieta bebelusului.
FOTO: freepik.com