Nou-nascutii formeaza un grup separat in cadrul pediatriei, deoarece au caracteristici foarte speciale in tranzitia de la fat la copil. Anumite boli care apar in cazul nou-nascutilor sunt diferite fata de cele ale copiilor mai mari si chiar ale bebelusilor de cateva luni. Aceste boli sunt tipice pentru nou-nascuti si apar in prima luna de viata, iar gestionarea acestora este, de asemenea, diferita. Iata care sunt cele mai frecvente boli care pot aparea in cazul nou-nascutilor.
Leziuni in timpul nasterii
Desi leziunile la nastere nu apar, de obicei, in timpul nasterii, ele pot aparea la unii nou-nascuti. In majoritatea cazurilor, acestea sunt usoare si se amelioreaza cu timpul.
Leziunile craniene si cerebrale sunt cele mai frecvente leziuni care au loc la nastere. Nasterile instrumentale (forceps, extractie cu vacuum) sau monitorizarea interna (se plaseaza un fir pe scalpul bebelusului pentru a monitoriza ritmul cardiac) pot avea ca rezultat zgarieturi si vanatai pe scalp. Se estimeaza ca cefalohematomul apare la 2,5% dintre nou-nascuti. Consta intr-o colectie de sange sub periost; este ca o umflatura moale. De obicei, creste in dimensiune dupa nastere si se rezolva de la sine dupa cateva saptamani sau luni.
Fractura de clavicula este cea mai frecventa fractura legata de nastere, aparand la pana la 3% dintre nou-nascuti. Uneori nu este diagnosticata decat la cateva zile dupa nastere. Acestea au un prognostic foarte bun si rareori necesita tratament. Trebuie sa aveti grija doar pentru ca va poate durea (de exemplu, atunci cand imbraci sau dezbraci copilul, incepe cu partea afectata).
Leziunile nervoase apar, de asemenea, cu o anumita frecventa. Adesea este afectat nervul facial. Copilul va avea o paralizie faciala, de obicei unilaterala. Acesta nu va putea sa inchida complet ochiul, iar cand plange, gura va fi deviata spre partea sanatoasa. Afectiunea este adesea asociata cu utilizarea forcepsului.
Omfalita neonatala
La nastere este taiat cordonul ombilical, lasand doar o mica parte a acestuia, atasat la ombilic. In zilele urmatoare nasterii, ombilicul trebuie mentinut curat pentru a preveni infectia. Recomandarea actuala in tarile dezvoltate este de a curata zona cu apa si sapun. In ciuda acestui fapt, uneori se infecteaza: o numim omfalita.
Cand bebelusul sufera de omfalita neonatala vei observa ca buricul supureaza, miroase urat sau pielea din jurul lui este rosie. Daca observi unul dintre aceste semne adreseaza-te urgent medicului.
Obstructia canalului lacrimal
Aceasta este destul de frecventa la nou-nascuti (se estimeaza ca pana la 10% dintre bebelusi sufera aceasta afectiune la unul sau la ambii ochi). Canalul care dreneaza lacrimile dinspre ochi spre nas este blocat. Prin urmare ochiul este apos si exista lacrimare frecventa.
Pentru a imbunatati acest lucru, zona canalului lacrimal ar trebui sa fie masata. Cu timpul (si cu ajutorul masajului), pana la 90% dintre acestea se rezolva inainte de varsta de un an. Secretiile (lacrimile) trebuie curatate cu solutie salina si tifon, din interior spre exterior.Daca dupa 6-12 luni de viata observati ca bebelusul continua sa lacrimeze si are secretii, trebuie sa va adresezi medicului pentru un consult amanuntit.
Hernia ombilicala
Atunci cand cordonul ombilical cade, gaura prin care acesta trecea, de obicei, se inchide. Atunci cand acest lucru nu se intampla si gaura din peretele abdominal ramane deschisa, este vorba de o hernie ombilicala. Continutul intestinal va trece acum prin aceasta gaura, mai ales atunci cand presiunea abdominala creste (cand plange, cand se straduieste sa defece, etc). Aceasta afectiue este foarte frecventa si poate afecta pana la 1 din 5 nou-nascuti. Majoritatea herniilor ombilicale nu cauzeaza probleme si se inchid odata cu trecerea timpului, in general inainte de varsta de 4 sau 5 ani. Cu toate acestea este important sa consulti medicul de indata ce observi prinele semne de hernie ombilicala si sa o supraveghezi indeaproape urmand sfaturile medicilor.
Candidoza
Candidoza este o infectie cauzata de o ciuperca numita Candida. Leziuni albicioase apar pe partea interioara a obrajilor, buzelor si limbii. Acestea sunt adesea confundate cu petele de lapte, dar, spre deosebire de acestea, nu dispar cand gura copilului este curatata. Afectiunea este foarte frecventa la bebelusi, in special la cei sub 3 luni, si se trateaza cu antifungice. De obicei, nu deranjeaza bebelusii.
Icterul nou-nascutului
Icterul este ingalbenirea pielii ca urmare a acumularii de bilirubina. Bilirubina este un pigment din sange care se produce atunci cand globulele rosii se descompun. Ficatul este principalul responsabil pentru eliminarea acestuia. La nou-nascuti, si cu atat mai mult la copiii prematuri, icterul este foarte frecvent, deoarece ficatul lor este imatur.
In cele mai multe cazuri, nu este o problema: vorbim de icter fiziologic. In aceste cazuri, culoarea galbena apare de obicei in a doua sau a treia zi de viata si dispare inainte ca bebelusul sa implineasca doua saptamani.
Icterul se observa mai intai la nivelul conjunctivelor si, pe masura ce nivelul de bilirubina creste, culoarea galbuie scade (fata, apoi pieptul, abdomenul si in final picioarele). La sugarii alaptati la san, icterul poate persista dincolo de varsta de doua saptamani.
In unele cazuri, icterul poate fi un simptom al unei probleme subiacente (incompatibilitate de grup sanguin intre mama si copil, cefalohematom, hemoragii, pierdere excesiva in greutate, probleme hepatice etc.). Aceasta se numeste icter patologic, care, din fericire, este mult mai putin frecvent.
FOTO: freepik.com