Hidrocelul congenital

Hidrocelul congenital este o afectiune din nastere specifica baieteilor care se caracterizeaza printr-o formatiune nedureroasa, plina cu fluide, localizata in jurul unuia sau ambelor testicule sau scrotului. Aceasta afectiune determina cresterea in volum a scrotului sau a zonei inghinale.

Hidrocelul este o afectiune care poate aparea oricand de-a lungul vietii, dar in cazul celui congenital, baieteii o dezvolta inca din cavitatea intrauterina sau la nastere. In mod normal, testiculele bebelusului coboara in scrot inainte de momentul nasterii. Fiecare testicul este insotit de un saculet (procesul vaginalis) pentru a permite fluidelor sa inconjoare testiculele.

In majoritatea cazurilor, acest saculet se inchide pana la varsta de 2 ani, iar fluidul este absorbit. Hidrocelul apare atunci cand lichidul ramane acolo chiar si dupa inchiderea completa a saculetilor (este de tip necomunicant). Conditia medicala in care saculetii raman deschisi sau inchiderea lor este incompleta, iar fluidul circula intre scrot si cavitatea abdominala, se numeste hidrocel comunicant.

Un alt tip de hidrocel este cel al cordului spermatic. Este localizat undeva mai sus in scrot si este adesea confundat cu o hernie inghinala. Procesul vaginal sau sculetul se inchide secvential, iar o parte din lichid ramane in cordul spermatic.

Mai exista un tip de hidrocel - abdomino-scrotal, dar este extrem de rar si este localizat foarte aproape de inelul intern al cavitatii abdominale.

Hidrocelul care apare cel mai adesea la copii si bebelusi este cel comunicant, ceea ce inseamna ca patenta procesului vaginalis permite fluidului peritoneal sa curga in scrot.

Cel mai frecvent si sesizabil simptom ramane marirea in volum a unuia sau ambelor testicule ori a intregului scrot. La bebelusi, acest edem este nedureros, iar daca durerea isi face aparitia inseamna ca pot exista si alte probleme asociate (probabil o hernie inghinala).

In orice caz, daca micutul tau prezinta o umflatura in zona inghinala, in special a testiculelor, este cazul sa mergi la medic pentru a stabili cu exactitate diagnosticul. Medicul va stabili daca este vorba sau nu de aceasta afectiune pe baza unui examen fizic, dar si in urma realizarii unor alte analize, pentru excluderea altor cauze ale edemului. Diferentierea intre hidrocele si alte probleme ale scrotului este esentiala in vederea alegerii tipului de terapie adecvata.

Medicul mai poate recurge si la ecografie simpla, ecografie Duplex si alte analize de sange in vederea stabilirii cat mai precise a diagnosticului.

Oricat de grava ar parea hidrocelul, el nu pune probleme de sanatate copilului. Unele cazuri nu necesita nici macar vreun tratament medical. Majoritatea lor se retrag de la sine pana cand bebelusul implineste 1 anisor. Medicii te vor pune doar sa monitorizezi cu atentie volumul umflaturii si schimbarile care apar in zona. In general, edemurile pot fi recurente, dar dupa o perioada de timp ar trebui sa se reduca si sa dispara. Daca observi ca hidrocelul arata mai rau, continua sa creasca in volum sau nu trece deloc, este cazul sa mergi cu copilul la medic.

Singura metoda de a trata hidrocelul este interventia chirurgicala. Scopul interventiei este indepartarea fluidului si se poate face daca:

• micutul mai prezinta edemul si la varsta de 2 anisori;

• umflatura apare si dispare de mai multe ori;

• este dureroasa;

• se agraveaza si da nastere complicatiilor.

Interventia se face sub anestezie totala si presupune o incizie mica realizata in zona inghinala. In timpul acestei interventii, medicul poate explora si investiga zona si pentru alte probleme de sanatate localizate la acest nivel. De exemplu, daca micutul este suspect de hernie inghinala, medicul nu numai ca o poate descoperi in timpul procedurii, dar o si poate corecta in aceeasi procedura prin care corecteaza hidrocelul. Incizia este inchisa cu ajutorul cusaturilor sau copcilor.

Chiar si cu operatie, tot mai existul riscul recidivei sau reaparitiei hidrocelului la un moment dat in viata copilului.