Copilul meu are un comportament agresiv

 
Comportamentul agresiv face parte din viata noastra, dar se manifesta diferit la fiecare dintre noi.

La copii, el poate fi privit din doua perspective. Poate fi considerat un ansamblu de reactii la situatiile pe care copilul le percepe ca stresante sau frustrante. De exemplu: refuzul parintilor la o cerinta a copilului, o cearta cu alti copii pentru posesia unei jucarii  pot determina descarcari de agresivitate prin gesturi, vorbe urate, lovituri sau chiar crize de furie.

Din alt punct de vedere, comportamentul agresiv al copilului poate fi considerat un mod de afirmare a personalitatii, dar mai ales o modalitate privilegiata de comunicare a propriilor exigente fata de ceea ce il inconjoara. De exemplu, cand un copil plange insistent, pana la urma reuseste sa obtina  de la parintii lui ceea ce doreste.

Inca de la varste foarte mici, agresivitatea este observabila, dar educatia controlului impulsurilor distructive incepe cu adevarat cand copiii intra in al treilea an de viata, la varsta lui "nu" si a crizelor de opozitie (incapatanare) sau de furie. Gresesc parintii care intervin in maniera foarte represiva tipand sau pedepsind (cand copilul este suficient de mic pentru a nu sti inca sa-si exercite autocontrolul), dar si aceia care sunt prea permisivi sau chiar indiferenti lasandu-si copilul la dispozitia impulsurilor sale agresive.

In primul rand, trebuie incurajata comunicarea, explicandu-i-se micutului, efectele negative ale actiunilor sale agresive. Acest lucru trebuie sa se intample de fiecare data cand va surprindeti copilul lovind alti copii.

Este de preferat ca imediat dupa ce a lovit sa-i spuneti ca l-ati observat, si ca din acest motiv parasiti locul de joaca exact in acel moment. Ii explicati ca de cate ori va proceda in acest mod, se va intampla acelasi lucru: parasirea locului de joaca. Este important sa observati micutul cand are o conduita pozitiva si apoi sa-l laudati pentru acest lucru, evidentiind faptul ca este agreabil tuturor in acele momente: adultilor, dar mai ales copiilor care se afla in preajma lui. Toate abordarile parintilor trebuie sa fie realizate cu mult calm si rabdare. Progresele se vor obtine treptat, cu conditia ca parintii sa fie consecventi in atitudinea fata de copil.


Daca micutul are un comportament agresiv in orice situatie, atunci, aceasta conduita poate avea alta semnificatie: atragerea atentiei parintilor ocupati, dorinta de a depasi o stima de sine scazuta, tensiunea sau chiar violenta familiala pe care o percepe si pe care o exprima prin furie. De aceea, comunicati cu micutul pentru a descoperi care este sursa reactiilor sale agresive. Astfel veti sti cum sa interveniti, dar,  pentru a rezolva cu success problema, apelati la sfatul unui psiholog.

Diana Paula Stoian,
Specialist in Psihologia Copilului

Detalii specialist