Comportamentul urat al copilului este, in opinia multor psihologi, un semn ca cel mic se dezvolta corespunzator si invata abilitati noi. Lovitul, aruncatul, tipatul sau muscatul nu reprezinta doar probleme comportamentale cauzate de rasfat, lipsa de educatie sau disciplina, asa cum considera multa lume, ci si un semn de evolutie.
Exista semne sau aspecte pozitive ale comportamentelor urate ale copilului tau! Important este sa inveti sa le exploatezi si dezvolti in educatia copilului, avand totodata grija sa ii corectezi comportamentul nepotrivit! Noi te invatam cum!
Minciunile copilului la varste mici, semn de dezvoltare intelectuala si emotionala
De fiecare data cand copilul nascoceste minciuni, primul tau impuls este sa te enervezi, sa ii spui in fata ca minte si apoi sa il pedepsesti. Este timpul sa privesti dincolo de aparente si sa observi si aspectele pozitive din spatele acestor minciuni.
Pentru ca micutul tau sa iti "vanda gogosile" cu care deja te-ai obisnuit, este nevoie de o dezvoltare intelectuala avansata, de un anumit grad de empatie si de multa creativitate si imaginatie.
Cu cat copilul incepe sa minta la varste mai mici, cu atat se pare ca este mai dotat intelectual. Se pare ca un copil care incepe sa denatureze adevarul pe la varsta de 2-3 anisori tinde sa aiba un IQ peste medie.
In plus, minciunile necesita si ceva abilitati de organizare si comunicare din partea copilului, dar si capacitatea de a-si controla actiunile in vederea scopului propus. In plus, copilul trebuie sa dea dovada de istetime si intuitie, intrucat este nevoit sa isi dea seama cat anume din adevar cunosti, sa elimine informatiile evidente si sa intocmeasca o minciuna cat mai credibila in fata ta.
Pedepsirea si mustrarea copilului nu sunt de folos in astfel de cazuri. Specialistii te sfatuiesc sa subliniezi mereu importanta adevarului in fata copilului si sa folosesti exemple si situatii care sa sustina valoarea adevarului. Nu uita ca, la varste mici, prichindelul invata din experienta si exemple.
Comportamentul indiferent al copilului fata de tine, semn de dezvoltare sociala
Simti ca pe zi ce trece, copilul se distanteaza de tine si incepe sa te ignore, in favoarea altor persoane din jur sau a tovarasilor de joaca? Poate fi frustrant pentru tine, dar este benefic pentru copil. Vine un moment in copilarie cand fiecare prichindel se desprinde de fusta mamei, capata autonomie si devine mai interesat de compania celorlalti.
Primii pasi in acest sens se fac inca de la varsta prescolara, cand copilul incepe sa petreaca mai mult timp cu ceilalti decat cu tine. Este o modalitate excelenta prin care copilul isi dezvolta abilitati sociale si leaga prietenii.
Este perioada in care este fascinat de tot ce fac ceilalti copii de varsta lui. Este important sa il lasi sa exploreze grupurile de copii si sa nu interferezi in modul in care interactioneaza, decat in momentul in care situatia devine periculoasa, iar copiii sunt in pericol. Lasa-i sa incerce sa-si rezolve conflictele singuri si sa descopere ce inseamna prietenia.
Cu toate acestea, sunt momente importante in care ai nevoie ca cel mic sa te asculte si sa fie atent la tine. Nu tipa la el si nu il brusca daca iti ignora rugamintile. Fii calma si adopta un ton cat mai prietenos.
Nu tipa de la departare sau din alta camera, ci mergi la el, in mijlocul copiilor, pentru a-l ruga sa termine jocul in mai putin de 5 minute, intrucat este timpul sa mergeti la masa sau la somn. Roaga-l frumos de fiecare data, iar daca nici asa nu reusesti, explica-i ca exista consecinte in cazul in care nu te asculta.
Comportamentul agresiv - semn de evolutie sociala, limbaj nonverbal si autocontrol
Oricat ti-ai dori sa nu fii nevoita sa treci prin situatia in care copilul tau se bate cu un alt coleg sau prieten de joaca, astfel de experiente sunt inevitabile in copilarie. Mai mult, ele fac parte din dezvoltarea normala a copilului, pana la anumita varsta.
Psihologii sustin ca angajarea copilului in jocuri sau actiuni violente necesita stapanirea unor abilitati importante. In plus, il supun unor experiente din care invata, in timp, o multime de lucruri noi: controlul impulsurilor, gasirea propriilor resurse de a se calma etc.
Chiar daca nu este cea mai agreabila metoda prin care copilul invata cate ceva despre limbajul nonverbal, conflictele sunt situatii in care copilul invata despre comportamentele si intentiile pe care oponentul le are.
Nu interveni imediat ce copilul se angajeaza intr-un joc ceva mai agresiv. Fa-o doar atunci cand ti se pare ca situatia scapa de sub control sau este in pericol (de exemplu, alearga prin casa cu un alt copil, se imping si se lovesc intre ei la fotbal etc.). Asta nu inseamna ca trebuie sa accepti astfel de manifestari in comportamentul si disciplina copilului.
Este important sa ii explici de ce violenta si agresivitatea nu sunt metode de a obtine succesul intr-un joc sau de a rezolva probleme. Insa nu fii superprotectoare cu el. Nu interveni la cel mai mic semn de agresivitate, mai ales daca cel mic nu se afla in pericol!
Copilul care paraste, semn de constiinta morala si grija pentru ceilalti
Copilul paracios este ostracizat in grupul de prieteni si cel caruia nimeni nu ii dezvoluie niciun secret, intrucat este "gura sparta". Chiar daca tu vezi un beneficiu in acest comportament al copilului, intrucat vine mereu si iti spune ce se intampla cu ceilalti (mai putin cu el) si in ce probleme si situatii periculoase se baga acestia, nu este un comportament pe care ar trebui sa il incurajezi in disciplina lui.
Totusi, in momentul in care incepe sa parasca, copilul da dovada de constiinta morala. Incepe sa faca diferenta dintre bine si rau si sa recunoasca anumite situatii periculoase, in care s-ar putea afla ceilalti.
Pentru a avea grija de ei si a-i proteja, copilul vine si te pune la curent cu astfel de situatii, intrucat stie ca doar tu esti apta sa iei masurile potrivite.
Foto: Pexels