Copil nervos, parinte calm! Copiii sunt uneori agitati, nervosi, incapatanati si nu te poti intelege cu ei in niciun fel. Cu atat mai putin sa ii faci sa te asculte – nicio sansa! La astfel de comportament din partea copiilor, parintii tind sa ii certe, sa tipe sau sa ii pedepseasca pe cei mici.
Cel mai important lucru este sa iti pastrezi calmul, sa nu te enervezi la randul tau. Acest lucru nu va ajuta deloc la rezolvarea problemei. Insa sa ii arati ca il iubesti poate ajuta! Ce poti face?
Pastreaza-ti calmul si abordeaza situatia cu tact
Tactul este o strategie importanta in rezolvare problemelor de acest gen - evaluezi rapid si cu finete situatia, comportandu-te corect, delicat si adecvat. Iata cateva sfaturi:
O abordare corecta. Copiii se enerveaza din lucruri care sunt nimicuri in perspectiva unui adult: nu-i dai o prajitura, fratele lui i-a purtat pantalonii sau, daca e fetita, ca nu o lasi sa se dea cu oja. Cand poti vedea lucrurile asa cum sunt cu adevarat, atunci poti evita o implicare afectiva in aceste probleme.
De exemplu, in momentul in care intelegi ca aceste probleme pe care le are sunt cu adevarat importante pentru un copil in crestere, ii vei putea intelege furia si vei putea empatiza cu cel mic. Astfel, il vei putea mangaia si vorbi pe un ton calm, incurajandu-l sa depaseasca momentul.
Gandeste in perspectiva. Nu astepta ca cel mic sa ajunga la punctul maxim al enervarii. Copiii trebuie sa invete atunci cand sunt calmi cum sa faca fata unor anumite probleme, nu in momentul in care sunt deja nervosi.
Asadar, invata-l pe cel mic sa identifice semnele furiei (muschi incordati, batai rapide ale inimii, respiratie rapida si sacadata) si apoi gasiti impreuna solutii pentru calmare. Invata-l ca, atunci cand simte semnele furiei, sa aplice solutiile de calmare despre care ati vorbit, cum ar fi: sa paraseasca incaperea in care se afla persoana pe care e suparat, sa sculte muzica, sa joace darts (sa arunce sageti la tinta).
Incearca sa discuti dinainte situatii ipotetice si sa stabiliti o abordare in cazul in care va veti intalni cu aceste situatii si in realitate. Jocurile de rol, in care mimezi o situatie, il ajuta pe copil sa invete ce trebuie sa faca.
Influenta televizorului. Copii vad adesea violenta la televizor, in filme sau in jocurile pe calculator si li se transmite ca o forma de rezolvare a furiei. Poti incerca sa controlezi impactul acestora observand ce programe urmareste copilul si stabilind reguli.
Nu iti lasa copilul sa priveasa ore in sir la televizor fara supravegherea unui adult si profita de scenele educative pe care le descoperiti in filmele la care va uitati impreuna. Discutati despre ce s-a intamplat si ce de s-a intamplat asa, apoi indeamna-l sa gaseasca solutii alternative pentru acele situatii.
Pastreaza-ti calmul. Oricat te-ai pregati inainte, tot va trebui sa faci fata furiei celui mic la un moment dat – copiii sunt copii! Primul pas este sa ramai calma, urmatorul este sa te cobori la nivelul privirii copilului, pentru a putea sa tii situatia in frau. Nu uita ca este in regula ca cel mic sa fie nervos, insa nu este in regula sa exagereze cu furia. Atunci cand tu insati esti calma, il poti ajuta si pe cel mic auto-controlul, pentru a limita exteriorizarea furiei.
Cladeste abilitati bune. Nu il invata lucrurile pe jumatate si niciodata nu lasa situatiile la voia intamplarii. Copilul are nevoie de tine sa il inveti cum sa se poarte si care sunt implicatiile actiunilor sale (oricare ar fi acelea), pentru ca in viitor va avea nevoie sa stie sa se poarte in societate.
Copiii invata de ceea ce traiesc. Lucrurile pe care le experimenteaza sau le vad la alti indivizi sunt cele pe care le iau drept model si pe care le vor considera corecte. Modeleaza-i un comportament simtit si o mentalitate corecta si flexibila. Tu esti primul model din viata sa, asadar controleaza-ti in primul rand propriul limbaj sau comportament.
Fii asa cum ai vrea sa creasca si copilul tau! Citeste carti despre controlul furiei sau cauta strategii de calmare (autosugestie, autocontrol etc.). Atunci cand iti controlezi nervii este usor sa ii inveti si pe altii cum sa o faca la randul lor.
Afirma-ti dragostea. De multe ori copiii se judeca aspru pe sine dupa un acces de furie: se simt vinovati, rusinati si neiubiti, desi nu par sa le arate. Arata-i copilului tau ca il iubesti neconditionat si ca, chiar daca nu esti multumita de actiunile sale, il iubesti in continuare. Dragostea pe care i-o arati chiar si in astfel de momente il motiveaza pe copil sa fie mai bun, il ambitioneaza sa te multumeasca, sa te faca mandra de el.
Acest lucru este important mai ales cand furia copilului este indreptata spre tine. In acele momente, tu, ca adult, trebuie sa stii sa pui in balanta furia pe termen scurt si dragostea pe termen lung.