Mesele in familie si socializarea

Mesele in familie ajuta dezvoltarea abilitatilor de limbaj si de socializare. Copiii invata sa interactioneze politicos si sa discute subiecte diverse in timpul interactiunii din timpul mesei.

Unele studii coreleaza interactiunea in cadrul meselor in familie cu performanta scolara a copiilor si cu reducerea riscului de incidenta a obezitatii infantile si a altor boli de nutritie.

Copiii invata sa gateasca si sa fie ordonati – abilitati pe care multi adulti astazi nu le au – ceea ce ii face sa se hraneasca dezechilibrat.

Mesele in familie ajuta la coeziunea si unitatea familiei. Familiile sunt micro-universuri ce au culturi proprii – iar interactiunea din cadrul meselor ajuta la dezvoltarea sentimentului de apartenenta, un sentiment crucial pentru copii si dezvoltarea lor.

"Ce mancam, cu cine mancam, unde mancam sunt aspecte care au o componenta psihologica importanta. A manca impreuna depaseste cu mult nutritia. Acest timp valoros este o ocazie pentru a comunica, a schimba pareri, a glumi, a rade. Reprezinta momente in care se pot exprima afectiunea, emotiile, starile, in care poti intari legaturile dintre parinti si copii, intre frati, in care fiecare dintre meseni poate contribui la cunoasterea celuilalt", considera psihologul Aurora Liiceanu.

Oprah Winfrey realiza in 1993 un experiment - "Cina in Familie": 5 familii acceptau, in mod voluntar, provocarea de a lua cina, in fiecare seara, timp de o luna, ramanand la masa cel putin o jumatate de ora, de fiecare data. Toti membrii familiilor trebuiau sa tina un jurnal in care isi notau parerile si sentimentele legate de experiment. La inceput, mesele impreuna erau percepute ca o corvoada pentru cei mai multi, iar timpul petrecut impreuna parea oarecum plictisitor. Dar, dupa o luna, familiile erau foarte fericite si luasera decizia voluntara de a continua – si in afara experimentului – sa ia masa impreuna, in fiecare seara.

Cand familiile au aparut in emisiunea Oprahei Winfrey, la sfarsitul experimentului, cea mai mare surpriza a fost pentru parinti sa afle cat de mult le-a placut si au apreciat copiii timpul petrecut impreuna la masa.

Mesele in familie ii ajuta pe copii sa aiba rezultate scolare mai bune. Este ceea ce afirma un studiu (Wildavsky, R. "What's behind success in school?" Reader's Digest. October 1994. Pages 49-55) realizat in 1994 de Louis Harris and Associates pe 2000 de elevi de liceu, care au fost testati pentru a li se masura abilitatile scolare. Astfel, elevii care luau cina in familie de 4 sau mai multe ori pe saptamana inregistrau rezultate scolare mai bune decat cei care luau masa impreuna de 3 si mai putin de 3 ori pe saptamana.

Studiul cercetatorilor de la Harvard (Carter, Jaine and James D. Carter, Scripps Howard News Service. "Eating Together Strengthens Family Ties"), care au urmarit 65 de copii timp de 8 ani, a analizat care dintre activitatile acestora (printre care jocul, cititul povestilor, evenimente familiale si alti factori) i-au ajutat cel mai mult dezvoltarea ulterioara - mesele in familie au iesit pe primul loc.

De asemenea, un studiu recent desfasurat timp de 10 ani la Centrul National pentru adictii si abuz de droguri al Universitatii Columbia din SUA arata ca acei copii care frecvent iau masa in familie (de 5 ori sau mai mult pe saptamana) sunt cu 50% mai putin expusi riscului de a fuma sau consuma droguri mai tarziu decat prietenii lor care doar rareori mananca impreuna cu familia.

"Ritmul de viata, problemele sociale si sistemul de valori isi pun amprenta asupra socializarii. Vedem astazi cum la copii si tineri, mai ales, socializarea interna – cea in familie, cu rudele –, care are efecte pozitive asupra formarii personalitatii si asimilarii unor preferinte si valori, cedeaza in favoarea socializarii externe, cea cu prietenii si colegii. Odata ce cresc copiii, socializarea externa "rivalizeaza" cu socializarea interna, copiii petrecandu-si din ce in ce mai mult timpul singuri sau cu prietenii, inclusiv pe net", afirma Aurora Liiceanu.

Un aspect important al meselor in familie este diviziunea sarcinilor, antrenarea tuturor la organizarea mesei, la a distinge intre mesele obisnuite si cele festive, la cooperarea pentru a realiza o ambianta agreabila. A participa la aceste evenimente inseamna pentru copii a le provoca imaginatia si creativitatea, a le transmite ceea ce este "patrimoniul cultural" al familiei din care fac parte si "patrimoniul culinar" care inseamna retete si obiceiuri. Toate construiesc memoria familiei.

Copiii pot fi stimulati sa-si exprime gusturile, preferintele, dorintele, nevoia de experimente si, ca atare, participarea la rolul de co-autor al acestui patrimoniu si chiar castigarea unei "etichete" ca urmare a specializarii: prajiturile facute de mama pot intra in competitie cu cele facute de fiica etc.

"Desigur, bugetul de timp este important. Copiii au adesea un program diferit de cel al parintilor. Se vine acasa la ore diferite. Raman, insa, mesele servite in familie seara, sfarsiturile de saptamana, sarbatorile legale, onomasticele, vacantele ca oportunitati de a sta in familie, macar pentru a manca, a comunica si a stabili relatii intre cei care sunt apropiati si chiar in preajma copiilor", a adaugat Aurora Liiceanu.

Masa in familie poate fi un exercitiu de imbinare a traditiei cu inovatia, fiecare contribuind la placerea de a sta in familie si de a-ti cunoaste familia, dar poate fi si un transfer cultural important.

Constatam ca expresia "Vino la masa!" - cand mama sta la bucatarie si membrii familiei se reunesc la chemarea ei, adesea intarziind spre enervarea ei - nu are valoare relationala, exclude copiii chiar de la relationarea care are loc cand se fac lucrurile impreuna: se vorbeste, se invata, se schimba pareri, se exprima preferinte.

"O masa poate insemna si flori, si servetele colorate. Ea poate deveni un eveniment perceput in diferitele lui semnificatii: o masa placuta in fiecare zi, o onomastica, o masa care ne reuneste pe toti in jurul ei duminica, o masa in mijlocul naturii in vacanta. O masa obisnuita sau o masa festiva poate fi de fiecare data o surpriza placuta. Cultura culinara este mai complicata decat credem. Ea face o imbinare subtila intre natura si cultura", concluzioneaza Aurora Liiceanu.

In cadrul dezbaterilor Consiliului stiintific al Miscarii Nationale "Si eu traiesc sanatos!" SETS, www.sets.ro, initiata de Fundatia PRAIS si care are ca obiectiv prevenirea obezitatii infantile, stilul de viata este abordat holistic fiind un concept larg ce integreaza atitudinile noastre fata de viata, in stransa legatura cu sanatatea, cu starea de bine a unui individ. Din aceasta asociere s-a nascut conceptul de stil de viata sanatos.

Material realizat cu sprijinul psihologului Aurora Liiceanu, membru al Consiliului stiintific al Miscarii Nationale "Si eu traiesc Sanatos" – SETS, initiata de Fundatia PRAIS.