Uneori despatirea parintilor nu poate fi evitata. Ei nu mai reusesc sa mai imparta aceeasi casa si aceeasi viata.
Foarte multe sunt cauzele care duc la aceasta situatie dar nu ne referim acum la ele. Pornim de la momentul in care decizia de divort este luata si exista un copil.
Incercam sa discutam despre:
Sigur ca sunt multe familii in care a avut loc un divort, copilul avand diferite varste. Unii parinti au reusit sa gestioneze relatia cu copilul astfel incat dupa divort, copilul n-a prezentat simptome majore si n-a avut nevoie de ajutor psihologic.
Dar alteori, suferinta copiilor sau efectele despartirii parintilor sunt mult mai grave. Fie din pricina suferintei parintilor, fie din pricina absentei totale sau aproape totale a unuia dintre ei, fie din pricina conflictului ramas deschis dintre parinti chiar si dupa divort.
Copilul ajunge adesea cel caruia parintele la care a ramas ii spune toate nemultumirile lui, toate reprosurile la adresa fostului partener, ba chiar expresii de genul: “esti exact ca tatal tau”, “nu puteai sa semeni decat cu el” etc.
Pentru copil este dificil atat sa traiasca fara unul dintre parinti, cat si sa continue sa iubeasca un parinte despre care aude atatea lucruri “rele”, cat si sa “dea dreptate” parintelui la care sta.
Adesea copiii care sunt astfel presati de starile emotionale intense ale parintilor sau de eventuale continuari ale certurilor si conflictelor din cuplu, ajung la suferinte mari si la simptome cum ar fi esecul scolar, depresia, violenta, imbolnavirile repetate, auto-agresivitatea, inchiderea in el insusi etc.
Ne propunem asadar sa vorbim luni, 17 martie despre divort, relatiile copilului cu parinti sau dupa divort si efectele pe care despartirea parintilor le are asupra copiilor.