Am asistat recent la urmatoarea scena intre o fetita cam de cinci ani si mama ei: "Ia-ma in brate", cere fetita. Iar mama o ia imediat si o cara in brate, in timp ce se lamenteza: "Off! Tu mereu ceri sa te iau in brate! Imi este greu! De ce nu mergi singura?". "Pentru ca tu nu o lasi! Tocmai i-ai indeplinit dorinta", i-am raspuns eu in gand.
Sigur, copiii ne cer multe. Cat din ceea ce ne cer este sanatos sa indeplinim? Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare, este bine sa clarificam ce este "nevoia" si ce este "dorinta".
Parintii sunt responsabili de nevoile copiilor
Nevoile sunt esentiale pentru sanatatea fizica si psihica a fiecaruia dintre noi. Cu totii avem nevoie de hrana, somn, imbracaminte, odihna. Avem nevoie sa fim valorizati, respectati, iubiti, ascultati. Iar fiecare dintre noi, ca adult, este responsabil de indeplinirea acestor nevoi si de comunicarea lor celorlalti.
In cazul copiilor, parintii sunt principalii responsabili pentru asigurarea nevoilor. Rolul parintilor este acela de a-i ajuta pe copii sa devina independenti si capabili ei insisi sa isi indeplineasca singuri nevoile. Este important ca parintii sa retina ca nevoile copiilor se schimba o data cu varsta.
De aceea este sanatos ca parintii sa fie atenti si sa-si adapteze ajutorul oferit celui mic. De exemplu, un bebelus de doua luni are nevoie sa fie hranit de mama lui, pentru ca nu o poate face singur, iar daca mama nu il hraneste, cu siguranta moare. Un copil de trei ani, insa, poata manca singur. Si, daca parintii ii dau in continuare sa manance, micutul poate deveni extrem de dependent.
Cat timp trebuie sa aiba grija parintii de nevoile copiilor? Pana la o varsta la care acestia o pot face singuri.
Copiii sunt responsabili pentru indeplinirea dorintelor lor
Spre deosebire de nevoi, dorintele nu sunt vitale pentru existenta unui om. De exemplu, daca un copil isi doreste sa manance o pizza, nu o sa moara, fizic vorbind, daca nu primeste acest fel de mancare. Este sanatos sa avem dorinte, iar parintii este bine sa asculte si sa valorizeze dorintele copiilor. Acest lucru nu inseamna neaparat ca trebuie sa si indeplineasca aceste dorinte. Mai degraba copiii sunt singurii responsabili pentru indeplinirea dorintelor lor.
De multe ori copiii au nevoie nu atat de indeplinirea dorintei cat ca acea dorinta sa fie auzita de parinte. Iar parintele ii poate recunoaste dorinta, o poate valida, si il poate incuraja pe micut sa gaseasca singur solutii ca sa si-o indeplineasca. Este o ocazie buna pentru ca micutul sa constientizeze care ii sunt puterile, cum sa ia decizii, ce este realizabil si ce nu. Si invata doar din propria lui experinta.
Data urmatoare cand copilul tau iti cere ceva, gandeste-te daca micutul are o nevoie sau o dorinta inainte de a trece la "actiune".