Anxietatea de separare la copii, in functie de varsta

Frica de separare de parinti poate aparea peste noapte, de unde si socul resimtit de adulti atunci cand trebuie sa se desparta temporar de ei, iar cei mici se agata de gatul lor si incep sa planga.

Anxietatea de separare apare in etape. Prin urmare, daca baiatelul sau fetita ta a avut un episod de anxietate in primii ani de viata, frica de separare poate recidiva atunci cand este vremea sa intre la gradinita si, mai tarziu, la scoala. Aceste recidive vin cu noi provocari pentru parinti, ei fiind nevoiti sa caute diferite solutii.

Oricat de deprimant ar parea acest termen, anxietatea de separare la copii este normala, sanatoasa chiar.

Parintii ar trebui sa isi doreasca ca cei mici sa se confrunte cu diferite adversitati, inca din primii ani de viata, deoarece confruntarea cu realitatea ii ajuta sa-si consolideze capacitatea de rezistenta. In plus, angoasa copilului poate fi minimizata prin diferite metode, care te pot ajuta si pe tine, ca parinte, sa treci mai usor peste aceste momente. In functie de varsta copilului, solutiile variaza.

Cu toate ca nu exista delimitari clare de varsta, anxietatea de separare la bebelusi se manifesta in jurul varstei de 8 luni, cand copiii inteleg dintr-o data ca parintii lor au si o viata separata de ei. Pentru cei mici, aceasta revelatie este socanta. Ei inteleg ca poti sa pleci, insa nu inteleg si faptul ca te poti intoarce. Anxietatea in aceasta faza poate dura cateva saptamani, sau chiar luni bune, pana cand copilul isi da seama ca nu-l abandonezi pe viata, daca mergi la baie sau iesi pentru cateva ore la cumparaturi.

1. Familiarizeaza-l cu alte persoane inca din primele sase luni de viata

Copilul are nevoie sa exerseze cum sa stea fara tine. Faptul ca il lasi in grija rudelor sau a bonei il poate ajuta sa constientizeze ca nu se intampla nimic rau daca lipsesti temporar de langa el. In plus, aceste experiente de socializare timpurii pot minimiza anxietatea mai tarziu, atunci cand nu esti in preajma celui mic.

2. Ia-ti "la revedere" scurt

Nu prelungi momentul separarii, pentru ca ii vei da senzatia celui mic ca trebuie sa se teama de ceva. Ia-ti la revedere scurt, pe un ton calm, cald si bland. Zambeste-i bebelusului si spune-i ca va veti revede in cateva ore. Nu te reintoarce din drum daca il auzi plangand, pentru ca ii intaresti teama ca este rau daca ramane singur.

3. Adapteaza-ti limbajul corpului la cuvinte

Daca tu ii zambesti si te simti bine, copilul va simti increderea ta si iti va prelua starea.

4. Nu pleca pe furis

Evita sa te furisezi atunci cand pleci. Copilul trebuie sa te vada, astfel o sa ii dai senzatia ca vrei sa il pacalesti si nu va mai avea incredere in tine.

Intre 12 si 24 de luni de viata, copiii incep sa dezvolte un puternic atasament fara de parinti. Asa se explica de ce anxietatea de separare este mai puternica la acesta varsta. Odata cu ea, vin si accesele de furie, tipetele si plansul isteric. In joc este acum dorinta lor de a avea un anumit control asupra vietii lor. Ei stiu ca te vei intoarce, dar prefera sa ramai. Si mai stiu de asemenea ca vaicareala ii ajuta sa te tina langa ei.

1. Dezvolta un ritual de la revedere

Da-i cinci pupicuri si bate palma cu cel mic. Ritualul impune rutina si ordine, oferindu-i celui mic un sentiment de siguranta.

2. Da-i ceva de facut

Roaga-l, de exemplu, sa te conduca pana la iesirea din casa si sa inchida usa dupa tine, atunci cand trebuie sa pleci la serviciu. E o forma usoara de responsabilizare, care are darul sa inlesneasca tranzitia. Sau da-i un pulover sa il impatureasca, pana intinzi rufele pe balcon.

3. Precizeaza clar momentul intoarcerii

Copiii mici nu inteleg notiunea de "trei ore". Prin urmare, precizeaza ca te vei intoarce dupa pranz sau dupa cina.

4. Aminteste-i ca te intorci mereu

Daca pustiul tau te roaga sa nu pleci, intreaba-l ce s-a intamplat de fiecare data cand ai iesit pe usa. In felul acesta, isi va aminti ca i-ai promis mereu ca te vei intoarce si ca te-ai tinut de cuvant.

Pentru parinti, acesta este cea mai obositoare forma pe care o poate lua anxietatea de separare. Fix atunci cand incepi sa crezi ca pustiul tau a dezvoltat o oarecare independenta, acesta incepe sa faca crize de isterie. De regula, momentul de recidiva survine intr-o perioada stresanta pentru copil: aparitia unui nou membru al familiei, mersul la gradinita, mutatul in alta locuinta sau o boala care afecteaza unul dintre parinti. In cazul aparitiei unui bebelus, copilul se teme ca va fi privat de atentia parintilor, in timp ce schimbarea locuintei sau a scolii implica confruntarea cu un teren necunoscut, de unde si sentimentul de nesiguranta atunci cand parintii nu ii sunt in preajma. Din fericire, recidiva dureaza doar cateva saptamani.

1. Spune-i copilului ca este normal sa se simta furios

Imbratiseaza-ti copilul si asigura-l ca intelegi exact cum se simte. Apoi, roaga-l sa-si aminteasca un alt moment cand a fost speriat sau nervos, dar lucrurile au iesit intr-un final bine. Aceasta rememorare il va ajuta sa inteleaga ca sentimentele sale sunt firesti, ca este capabil sa le gestioneze si ca poate trece peste momentul de cumpana.

2. Planifica-ti un moment pe care sa-l petreci doar tu cu copilul

Atunci cand faci diferite activitati impreuna cu copilul, acesta se simte increzator in dragostea ta si sentimentul ca afectiunea ii poate fi retrasa nu mai este atat de amenintator.

3. Stabileste o rutina clara a meselor si orelor de somn

Iata o ideea foarta buna, mai ales atunci cand copilul trece printr-o perioada grea. Rutina il ajuta sa inteleaga ca exista ordine in lumea lui. Poti chiar sa faci un afis cu programul copilului si sa il lipeste pe frigider.

4. Nu te lasa pacalita

Copiii care se lupta cu anxietatea de separare au tendinta sa incerce tot felul de terpituri, cum ar fi sa te roage sa doarma cu tine. Nu pica in aceasta capcana. Un copil are nevoie de structura si de rutina, mai mult decat orice. Asa ca poti sa ii dai un pupic sau o imbratisare in plus, insa ramai ferma: regulile sunt reguli si trebuie respectate.