Sarea in alimentatia copilului

Sarea este un mineral esential in alimentatia copilului. Oricat de contestata ar fi ea uneori, sarea are rolul de a mentine buna functionare a unor procese biochimice esentiale din corp, printre care si echilibrul electrolitic (fluidelor), volumul de sanse, impulsurile nervoase, musculare, dar mai ales functiile cardiace. Iata care este doza zilnica recomandata pentru fiecare varsta si care tip de sare e mai potrivit pentru micutul tau!

Foto: jfhc.co.uk

Bebelusii care sunt alaptati exclusiv la san sau cu lapte praf nu au nevoie deloc de sare, deoarece atat laptele matern, cat si formulele de lapte pentru bebelusi, contin deja sare si procura bebelusului cantitatea necesara din acest mineral.

Odata cu diversificarea alimentatiei se poate introduce cate un varf de sare in alimentele pe care incepi sa i le introduci in meniu - supe, piureuri etc. Insa acest pas are loc abia dupa varsta de 5-6 luni.

In cazul in care observi ca sugarul are o reactie adversa dupa ce ai introdus prima oara sare in alimentatia lui - face edeme (se umfla la fata, in special la pleoape), renunta la sare si mergi cu el la medic pentru mai multe investigatii.

De la varsta de 1 an, dozele zilnice recomandate pentru copii se impart astfel:

• copiii intre 1 si 3 ani - 1000 mg sodiu/zi (echivalentul a 2.500 mg sare) - marja de toleranta poate ajunge pana la maxim 3800 mg sare/zi, adica cu 1300 mg mai mult decat este recomandat, dar niciodata mai mult;

• copiii intre 4 si 8 ani - 1200 mg sodiu/zi (echivalentul a 3000 mg sare/zi) - limita maxima admisa este de 4800 mg sare/zi sau 1900 mg de sodiu;

• copiii intre 9 si 18 ani - 1500 mg sodiu/zi (echivalentul a 3800 mg sare/zi) - copiii intre 9 si 13 ani nu ar trebui sa depaseasca niciodata limita maxima de 5500 g sare/zi, iar cei intre 14 si 18 ani peste 5800 mg sare/zi.

Copilul tau poate consuma acelasi tip de sare ca restul familiei. Desi s-a considerat mult timp ca sarea de mare este mai sanatoasa decat cea normala, de bucatarie, si are efecte secundare negative diminuate, specialistii au ajuns la concluzia ca diferentele dintre ele nu sunt foarte mari si ca au cam aceleasi caracteristici si efecte in organism.

Pe piata exista 2 tipuri mari de sare: iodata sau neiodata. Cea iodata este cea mai consumata si nu este altceva decat sare normala cu adaos de iod, fiind considerata mai sanatoasa decat cea normala, mai ales la copiii care sufera sau sunt aproape de deficienta de iod in organism.

Cel mai recomandat este sa ceri sfatul pediatrului in ceea ce priveste tipul de sare pe care sa il introduci in alimentatia copilului. Acesta stie foarte bine daca micutului i se potriveste cea iodata sau nu in functie de nevoile pe care le are organismul si de sensibilitatile medicale de care da dovada.

Sarea de bucatarie este o combinatie de 40% sodiu si 60% clorura. Etichetele alimentelor si dozele recomandate se fac doar pe baza cantitatii de sodiu, nu si a clorurii. Pentru determinarea cantitatii totale de sare dintr-un produs alimentar se inmulteste portia de sodiu prezentata pe eticheta cu 2.5.

Orice copil trebuie sa consume zilnic o anumita doza de sare. Aceasta se gaseste in toate alimentele pe care copilul le mananca, intr-o masura mai mica sau mai mare - bauturi, paine, sosuri, legume, paste etc. Asadar, trebuie sa fii foarte atenta ca prin adaosul pe care-l adaugi mancarurilor sa nu depasesti doza zilnica recomandata.

Abuzul de sare creste riscul aparitiei hipertensiunii arteriale si producerii bolilor cardiovasculare, chiar si la copiii mici. De asemenea, ii predispune la afectiuni ale rinichilor, cancer gastric si/sau osteoporoza.

Insa atentie! Si deficitul de sare este periculos pentru cei mici. Nu incerca sa obisnuiesti copilul complet fara sare si sa mai alegi si alimente din comert care nu o contin. Scaderea sodiului din sange conduce la hiponatremie, o afectiune care se manifesta prin greata, varsaturi, ameteala sau crampe musculare si care poate degenera in complicatii.