Curiozitatea la copiii mici

 

Curiozitatea prescolarilor este trezita imediat de fenomenele naturii si de felul in care merg lucrurile in lume. Experientele senzoriale si lucrurile pe care le observa ii fac pe cei mici sa puna o gramada de intrebari care sa le satisfaca micile curiozitati, fapt specific unui copil de 3 ani.

Un copil de 4 ani, in schimb, va pune intrebari, insa cu scopul de a atrage si atentia celorlalti, pe langa satisfacerea unei simple curiozitati, dar vrea si sa fie ascultat atunci cand isi expune parerile.
 

Copilul la varsta de 3 ani: curiozitatea se extinde

 Prescolarii sunt curiosi in legatura cu un obiect numai daca acesta le atrage atentia in vreun fel. De exemplu, cand un copil de 3 ani gaseste un metru de croitorie care a fost pus recent in sertarul cu lucruri interesante prin care rascoleste mereu, este atat de fascinat incat tinde sa masoare mobila si alte obiecte din casa, raportand lunigimile.

Este important sa mentii si sa stimulezi curiozitatea copilului mic, asadar lasa-l sa exploreze in liniste. Dupa o furtuna cu grindina, copilul mic va fi impins de curiozitate sa culeaga de pe jos bobite de gheata, pe care sa le studieze ulterior si sa le compare cu gheata sau cuburile de gheata de congelator si sa le priveasca topindu-se. Asa ca, adultul trebuie sa il stimuleze pe copil sa gandeasca mai departe, intrebandu-l lucruri de tip cauza-efect (de exemplu, "Ce se intampla cu bobita de gheata din mana ta?", iar cand cel mic va raspunde ca se topeste, adultul intreaba mai departe "Si de ce crezi tu ca se intampla asta?").

Copilul in varsta de 3 ani este incantat de lucruri care il iau prin surprindere, cum ar fi o lumina puternica pulsand in intuneric sau apa varsata pe masa, picurand pe podea.

Copiii de 4 ani sunt mai atrasi de o furtuna zgomotoasa si dezlantuita, care ar putea mai degraba sa sperie un copil de 3 ani, interesat sa o priveasca, insa de la distanta sau in bratele reconfortante ale unui adult.
 

Imitarea comportamentului celorlalti

 Pentru un copil mic, comunitatea reprezinta un model de viata. Acesta se ghideaza nu numai dupa adult, dar si dupa alti copii de varsta lui, cum ar fi binecunoscutele balonase de saliva pe care cel mic le face deoarece le vede la alti copii din colectiv. Cei de 4 ani sunt cel mai adesea atrasi de activitatile "cool" pe care le fac cei mai mari cu cativa ani (de exemplu rascolitul pe sub pietre cu batul, pentru a descoperi ce creaturi se tarasc pe acolo). Uneori, acest tip de imitare poate fi periculos.

Micii detectivi

Atunci cand copiii sunt incurajati sau motivati de ceva, curiozitatea lor se intensifica. Gandeste-te la situatia in care un grup de prescolari gaseste un recipient plin de capace de plastic, colorate tipator: vor rascoli prin impresionanta colectie si se vor gandi in ce fel se vor putea folosi de ea in jocurile lor. Dupa ce se vor consulta, se vor aproba si se vor contrazice, cu bucuria ca le pot da orice valoare doresc (cel mai probabil le vor folosi ca modalitate de plata a "bunurilor tranzanctionate" in jocurile lor) si le vor si sorta, dupa similaritati in ceea ce priveste forma, marimea si culoarea.

Curiozitatea lor privind capacele colorate se va mentine si in urmatoarele cateva zile, cautand noi utilizari pentru ele. Apoi fiecare isi va urma interesul sau in folosirea lor, fapt specific, de altfel, copiilor in varsta de 3 ani.

E real sau e magic?

Prescolarii intampina uneori probleme in deosebi ce este real de ceea ce nu este. Sunt curiosi in mod deosebit in ceea ce priveste lucrurile ce par aproape magice. Cum ar fi amestecul dintre apa si amidon de promb, care poate fi modelat intr-o bila si apoi il pivesti cum se topeste, este moale si modelabil, dar si alunecos si cleios. Lor li se va parea aproape magic.

Mai putin egocentristi, copiii de 4 ani pot mai usor sa priveasca situatiile interesante si din alt punct de vedere decat al lor, fapt care ii ajuta la o mai buna intelegere a lucrurilor in legatura cu care sunt curiosi.

 Copilul la varsta de 5 ani: de unde vin bebelusii?

Pentru copiii mici, curiozitatea este la fel de importanta ca respiratul: mereu au de pus un potop de intrebari, la care nici nu stii mereu raspunsurile, intrucat te uimesc prin abordare si complexitate.  

Cand descopera o casa mare de paianjen, copiii vor fi tentati sa o investigheze si vor pune intrebari: de unde a aparut, ce face paianjenul de pe ea acolo, cat de mare poate sa faca plasa, poate paianjenul sa ne faca rau? Astfel, ei incearca sa inteleaga lumea in care traiesc si procesele din jurul lor, construindu-si propriul sistem de cunostinte despre ce, cand si cum se intampla in viata.
 

Curiozitatea incepe cu lucrurile mici

Copiii de 5-6 ani sunt curiosi in legatura cu detaliile, culeg o insecta mica de pe strada si o transforma intr-un obiect de studiu, se intreaba cum se intampla lucrurile si cum functioneaza ele. De cele mai multe ori, copiii de 5 ani pun cele mai incredibile si fascinante intrebari, care le trezesc uneori si adultilor curiozitatea si amuzamentul:

• De ce isi schimba frunzele culoarea?
• De unde vine noaptea?
• Unde merg furnicile?
• Cum se numeste copacul in care cresc ciori?

In primele luni la gradinita, copilul de 5-6 ani se afla inca in stadiul egocentrist al dezvoltarii, iar curiozitatea priveste in mod special lucrurile care se rasfrang asupra lui. Isi pune intrebari legate de ce vede la gradinita, acasa, despre natura, despre familia si prietenii sai si despre propriul corp in schimbare.

Lasa-i sa exploreze si sa se minuneze de ceea ce descopera

La aceasta varsta, este important sa acorzi importanta copilului tau, sa pui accentul insa pe faptul in sine, nu pe lucrurile care sunt tinta curiozitatii sale. De aceea, uneori este mai indicat sa nu ii oferi direct raspunsul la intrebare, ci sa il faci pe copil sa ia in considerare toate ipotezele, sa se intrebe, modelandu-i astfel gandirea creativa, plus ratiunea deductiva si inductiva.

Acest tip de gandire se formeaza la varsta in discutie si se pastreaza si foloseste tot restul vietii, in rezolvarea problemelor si aflarea de informatii.

La varsta anerioara gradinitei, copiii tind sa dea acelasi raspuns ca cel de langa ei cand sunt intrebati ce parere au despre un anume fapt. Cand ajung la gradinita insa, ei au capacitatea de a lucra in echipa si de a-si mentine propriile opinii.

Prescolarii isi manifesta curiozitatile in interiorul grupului social si isi expun ideile individual, folosindu-se de capacitatile verbale in dezvoltare. La varsta de 5-6 ani, copiii se tem mai putin ca ar putea gresi, in consecinta sunt mai deschisi propunerii de raspunsuri posibile la intrebarile lor.

Intrebarile mari si raspunsurile lor

Cu cat avanseaza in varsta, prescolarii devin constienti de evenimentele care le inconjoara universul imediat si incep sa isi puna intrebari legate de lucruri de anvergura, cum ar fi viata si moartea, violenta sau razboiul. O proaspata mamica avand in brate un bebelus il determina sa se intrebe (si sa te intrebe) de unde vin copiii, moartea unui peste de acvariu il face sa se intrebe cum si ce se intampla cu fiintele care mor etc.

De cele mai multe ori, copilul se intreaba cu voce tare si tot el enumera teoriile posibile la care se gandeste, tot cu voce tare, fara sa astepte un raspuns de la adult. Daca te intreaba insa, este important sa ii raspunzi simplu si sincer, pentru a nu-i deforma perceptia despre lume, fapt care ulterior i-ar putea dauna.

Copiii mici sunt foarte nemultumiti cand descopera ca i-ai mintit atunci cand le-ai oferit un raspuns la una din curiozitatile lor, dar cel mai important e ca sunt dezamagiti. Desi ca parinte ai tendinta sa te gandesti ca el este prea mic sa inteleaga, ai fi uimita sa stii cat de importante sunt raspunsurile pe care tu i le oferi, deoarece copilul le foloseste ca piatra de temelie in aventura sa spre cunoasterea mecanismului realitatii.


Tu stii cum se manifesta Curiozitatea la bebelusi?