Fiecare dintre noi se confrunta cu diverse fobii sau frici: frica de intuneric, frica de inaltimi, frica de insecte, frica de ace etc.
Frica, in general, apare atunci cand nu ne putem explica logic ceea ce ni se intampla, cand ceva sau cineva ne ameninta sau ne pune in pericol integritatatea si / sau viata.
Frica presupune ca un obiect determinat ne pune "starea de bine" si integritatea corporala in pericol (ne invadeaza si ne produce durere). De cele mai multe ori aceasta frica este insotita de anxietate, o stare de neliniste la vederea obiectului sau la auzul ca se va intra in contact cu acesta.
Frica de ace, destul de frecvent intalnita la copii, este asociata unor experiente traumatizante pe care copiii le-au avut in cabinetele medicale(administrare vaccin, analize de sange).
Din pacate, de multe ori, cadrele medicale nu acorda suficienta atentie suportului psihologic pe care ar trebui sa-l acorde copilului si familiei. Copilul mic nu intelege ceea ce i se intampla, nu-si poate explica si astfel apare frica de ace. Pentru el primeaza durerea, senzatia neplacuta care ii va reveni in memorie ori de cate ori va merge impreuna cu familia sa viziteze medicul.
Cum putem controla teama de ace la copii?
Fara sprijin psihologic, fara terapie de suport pentru familie, copilul va avea intotdeauna o teama irationala de ace si probabil, de medici, asistente si spitale.
De foarte multe ori, pentru a controla comportamentul copilului (pentru a fi cuminte, pentru a-l determina sa manance tot etc.), parintii folosesc "santajul": "Mananca tot, daca nu, vine doctorul si iti face injectie". Astfel, copilul asociaza imaginea doctorului, a injectiei, cu pedeapsa, cu durerea.
Dimpotriva, copilului ar trebui sa i se explice asemeni unui adult, importanta medicului in viata sa. Copilul trebuie sa se simta confortabil in preajma cadrelor medicale pentru a putea impartasi ulterior problemele de sanatate cu care se confrunta. El trebuie sa capete incredere.
Sfatul meu pentru parinti este sa-si ajute copiii sa-si depaseasca fricile cu care se confrunta (frica de intuneric, frica de bau-bau, frica de ace) si nu sa le cultive. Este necesara acordarea unei atentii deosebite (suport psihologic) ori de cate ori apare un eveniment neasteptat sau copilul este pus intr-o situatie noua.
Inainte de a merge la medic, parintele trebuie sa-i explice copilului de ce este necesara aceasta vizita, ce se va intampla acolo, cum se va simti la acel moment si cum se va simti dupa. Totul trebuie facut pe un ton calm, cu seninatate, pe un ton normal.
Totodata, recompensarea comportamentului pozitiv al copilului este bine-venit de fiecare data. Astfel, dupa fiecare vizita la medic laudati-i comportamentul pozitiv in fata familiei, a prietenilor; mergeti impreuna in parc sau la un teatru de papusi.
Sa nu uitam cat de mult le place copiilor sa se joace de-a medicul: este indicat sa va implicati in jocuri, aceasta fiind o ocazie foarte buna pentru a forma si modela comportamente pozitive si pentru a transmite informatii utile sub forma prietenoasa (se retin cel mai bine).
Un ultim "truc": atunci cand mergeti la medic, luati cu voi jucaria preferata a copilului. De foarte multe ori ajuta in oferirea de explicatii si demonstratii.
Succes!