Procesele senzoriale si motricitatea fina incep sa se formeze in etapa prescolara, in jurul varstei de 3-4 ani, si sunt extrem de importante pentru viitoarea dezvoltare a copilului. Este perioada in care trebuie sa fie incurajat continuu sa exploreze mediul inconjurator, sa-si dezvolte simturile si indemanarea, aspecte care il vor ajuta sa se descurce la scoala si apoi, mai tarziu, in viata.
Pentru multi parinti, acesti termeni stiintifici sunt destul de complicati si greu de inteles. Am rugat-o pe Cristina Calarasanu, psiholog specializat in Terapie Psihanalitica Familiala, sa explice, intr-un limbaj mai simplu si pe intelesul tuturor, ce sunt exact procesele senzoriale si motricitatea fina, de ce sunt importante si mai ales cum poti incuraja copilul sa le dezvolte!
Procesele senzoriale la copiii de 3-4 ani
Planul senzorial si explorarea acestuia sunt importante la varsta prescolara, deoarece furnizeaza prima baza a invatarii si experientei copilului.
Procesele senzoriale fac parte dintre fenomenele psihice specifice omului si implinesc doua functii importante:
- informativa, care integreaza memoria, gandirea, creativitatea;
- reglatorie, in care se identifica afectivitatea, emotiile, vointa.
Procesele cognitive se impart si ele, la randul lor, in doua categorii:
- senzoriale (senzatiile, perceptiile si reprezentarile - care se bazeaza pe activitatea simturilor);
- intelectuale (memoria, logica, gandirea - se bazeaza pe mecanisme logice).
Asadar, procesele senzoriale se refera la senzatii, perceptii si reprezentari, cu care copilul ia contact inca de mic si pe care le dezvolta prin contactul direct cu obiectele inconjuratoare.
Senzatiile sunt cele mai simple legaturi pe care prescolarul le poate stabili cu mediul intern sau extern, pe baza simturilor si a dorintei de explorare si cunoastere, specifice varstei.
Psihologul explica faptul ca "la varsta de 3-4 ani, experienta este in mare parte nemijlocita, adica bazata pe contactul direct cu ceea ce exista in jurul copilului si pe nevoia sa de a explora folosindu-si simturile (ii place sa miroasa, sa atinga, sa asculte, sa isi foloseasca destul de mult corpul)."
In urma contactului direct cu anumite obiecte si a exersarii simturilor, iau nastere si perceptiile, o alta componenta importanta a proceselor psihice.
Pe baza senzatiilor, copilul incepe sa enunte fraze cu privire la starea sa de confort, sustine psihologul. "Mi-e cald, mi-e frig, arde, miroase urat etc." - toate acestea sunt perceptii traduse in limbajul verbal. Parintii au un rol esential in a invata copilul sa-si exprime aceste stari prin cuvinte, inca de la varste mai mici.
Reprezentarile, a treia componenta a proceselor psihice, se formeaza tot pe baza explorarii si antrenarii simturilor. "Pe baza planului senzorial, se formeaza si primele reprezentari mai consistente, care vor constitui un bagaj congnitiv capabil sa sustina capacitatea copilului de a povesti ce a vazut sau unde a fost, precum si de a sprijini imaginatia si vocabularul sau.".
Motricitatea fina la copiii de 3-4 ani
Motricitatea fina se traduce, mai simplu, prin indemanare sau perspicacitate si tine de capacitatea copilului de a reusi sa manipuleze si sa foloseasca corespunzator anumite obiecte, sa le aseze unele peste altele, sa tina corect pixul in mana si sa prinda o minge sau sa se imbrace singur.
Motricitatea fina este un proces esential pentru dezvoltarea unor aptitudini de baza ale copilului - scris, desenat, imbracat, dezbracat etc. Indemanarea copilului se dezvolta cu mult antrenament si rabdare din partea parintilor.
Abilitatile motorii fine nu se dezvolta la fel de simplu precum mersul, alergatul sau saritul - care fac parte din ceea ce se numeste motricitate grosiera.
La baza motricitatii fine stau atat forta musculara, cat si coordonarea mana-ochi, mobilitatea articulara (a degetelor, manilor), aptitudini pe care copilul le foloseste atunci cand face un bloc de cuburi, cand deseneaza si tine pixul in mana sau cand pune cap la cap un puzzle etc.
Cristina Calarasanu subliniaza faptul ca prescolarul isi dezvolta cel mai bine motricitatea fina prin activitati si jocuri care implica mainile si degetele, esentiale pentru manuirea obiectelor. In acest fel, copilul invata sa apuce, sa agate, sa prinda, sa arunce, sa tina lucruri cu o mai mare precizie.
Printre activitatile recomandate pentru dezvoltarea motricitatii fine la prescolari, psihologul enumera:
- jocurile de construit;
- jocurile cu plastilina (de modelat);
- sotronul;
- jocurile cu creta;
- puzzle-urile;
- desenatul sau scrisul.
Psihologul sustine ca, pe masura ce copilul isi dezvolta mai mult abilitatile motorii fine, capata si mai multa autonomie in realizarea unor activitati uzuale - se imbraca si se dezbraca singur, se incheie la nasturi, trage fermoarul la pantaloni sau la gecuta, se spala singur etc.
Specialistul sfatuieste parintii sa lase copilul sa experimenteze cat mai multe lucruri cat este mic, chiar daca unele tentative nu ii reusesc din prima. "Este important sa fie incurajat sa tina creionul, sa mazgaleasca, sa se obisnuiasca cu el in manuta. Cea mai mare provocare a motricitatii fine va fi scrisul. Coloratul, pictatul ii sunt si ele de folos, daca nu apare presiunea sa respecte un anumit spatiu sau sa nu depaseasca spatiul. Treptat, apar aceste coordonari intre spatiu si a colora doar pe o portiune si este nevoie sa apara ca urmare a unui reglaj al copilului si nu al unei presiuni a parintelui sau educatoarei."
Potrivit expertului, parintii ar trebui sa incurajeze copilul cu multa rabdare si exercitiu sa tina corect pixul in mana sau sa faca un puzzle si mai ales, sa nu il critice sau sa il certe atunci cand greseste.
Atat dezvoltarea proceselor senzoriale, cat si cea a motricitatii fine, necesita timp si multa rabdare din partea parintilor, dar sunt esentiale pentru ca cel mic sa devina un copil independent si descurcaret mai tarziu, in adolescenta, dar si la maturitate.
Tu cum incurajezi copilul sa isi foloseasca procesele senzoriale si sa-si dezvolte abilitatile motorii fine? Impartaseste-ne sfaturile tale in sectiunea de comentarii de mai jos!