Conceptul de "a fi timid" este adesea considerat ca fiind ceva negativ. Il asociem cu faptul ca un copil timid este foarte inchis, cu tendinta de a se izola, cu dificultatea de a-si exprima emotiile... Cu toate acestea, nu este intotdeauna asa. Timiditatea nu implica intotdeauna toate aceste lucruri.
Si, de fapt, uneori putem rasturna acest concept, valorificand aceasta caracteristica si constatand ca a fi timid poate avea si anumite avantaje.
Ce inseamna sa fii timid si de ce sunt unii copii si adolescenti timizi?
Timiditatea este un model de introversie in contexte sociale, care determina o persoana sa devina retrasa sau, in cazuri extreme, sa evite situatiile sociale si sa se izoleze.
Desigur, exista diferite grade de timiditate; nu este acelasi lucru sa fii timid atunci cand intalnesti pe cineva, dar cu timpul si cu incredere, sa te deschizi, decat sa fii timid pana la punctul de a te retrage mereu in tine insuti, de a te izola etc.
Dar de ce suntem timizi? La majoritatea oamenilor, faptul de a fi timid are o dubla origine; pe de o parte, genetica (propria personalitate), iar pe de alta parte, experientele traite (in primul rand, experientele traumatice, respingerea sociala, stilul de atasament [daca este nesigur] etc.).
Cu alte cuvinte, desi putem avea o predispozitie de a fi timizi, aceasta trasatura de personalitate este modulata atat de factori genetici, cat si de factori de mediu.
Avantajele de a fi timid
A fi timid nu trebuie sa fie un lucru rau. De fapt, inerente acestei trasaturi de personalitate sunt unele caracteristici pozitive.
1. Valoarea prudentei
De exemplu, Mireia Cabero, profesor la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei din cadrul Universitatii Oberta de Catalunya (UOC), sugereaza ca persoanele timide, inclusiv copiii "isi folosesc cuvintele atunci cand sunt convinse de acestea" (cu alte cuvinte, sunt prudente, ceea ce este foarte util si in relatiile sociale).
Iar prin aceasta prudenta, potrivit lui Cabero in La Vanguardia, persoanele timide pun mai putin in pericol relatiile umane.
"In ziua in care o persoana timida stabileste o conexiune emotionala cu o alta persoana, o face cu siguranta cu mai multa constiinta si convingere decat o persoana extravertita care actioneaza mai mult pe baza impulsurilor si automatismelor".
2. Dorinta de a se imbunatati
Pe de alta parte, si potrivit pedagogului, persoanele timide au si o dorinta importanta de a se perfectiona, intrucat accepta sfaturile care li se dau pentru a face mai suportabila aceasta trasatura de personalitate.
3. Constiinta de sine
Sunt, de asemenea, persoane care se cunosc mai bine pe ele insele, deoarece au tendinta de a petrece mai mult timp cu ele insele, ceea ce favorizeaza capacitatea lor de a asculta si, in consecinta, posibilitatea de a avea prieteni.
4. Autoprotectia
Pe de alta parte, timiditatea ne protejeaza de ceilalti, in sensul ca ne permite sa ne pastram ceea ce gandim in fata celorlalti, ceea ce reprezinta o forma de protectie. Neexpunandu-ne atat de mult, riscul de a primi comentarii negative este mai mic.
Cand devine timiditatea o problema?
Este important sa se evite generalizarea si caderea in stereotipuri asociate cu anumite trasaturi de personalitate. Fiecare persoana este unica. Dar atunci, cand devine timiditatea o problema? Atunci cand aceasta trasatura de personalitate ne limiteaza in relatiile noastre, in a fi noi insine si in viata noastra de zi cu zi. Sau atunci cand aceasta trasatura ne provoaca disconfort (sau o traim ca pe ceva "rau").
De asemenea, atunci cand timiditatea ascunde o lipsa de incredere in sine si in ceilalti, ceea ce ii determina pe acesti oameni sa fie in permanenta constienti de parerea pe care ceilalti o au despre ei.
Ce se intampla daca copilul meu este foarte timid?
Pentru inceput, incearca sa eviti sa te ganditi ca este ceva in neregula cu copilul tau; nu este nimic in neregula cu el sau ea (desi aceasta timiditate poate provoca disconfort; vom vedea acest lucru putin mai tarziu). Dar "presandu-l" sa fie mai putin timid merge impotriva a ceea ce este, si este o presiune care ii poate face rau. Incearca sa explorezi aceasta timiditate cu el din curiozitate, nu din repros.
Copiii nostri nu au nevoie de etichete; ei au nevoie ca noi sa fie acceptati si iubiti asa cum sunt. Lasa-l sa stie ca este perfect asa cum este si ca poate face lucruri atunci cand se simte in siguranta, ca nu este nicio graba. Imbratiseaza-i esenta si autenticitatea.
Nesiguranta la copiii timizi se naste adesea nu din propria lor timiditate, ci din faptul ca primesc mesaje din mediul inconjurator care le spun "nu e bine sa fii timid", "daca esti atat de timid nu-ti vei face niciodata prieteni", "trebuie sa vorbesti mai mult si sa participi", "trebuie sa saluti" etc. Ei nu au nevoie de presiune, ci de acceptare.
O timiditate care te limiteaza, nu-i asa?
In cele din urma, este indicat sa explorezi ce se afla in spatele timiditatii copiilor. Poate nesiguranta? Stima de sine scazuta? Sau este pur si simplu felul lor de a fi, personalitatea lor? Aceasta timiditate interfereaza in viata lor de zi cu zi, sau in a-si face prieteni ori nu ii limiteaza deloc?
In functie de raspunsuri, poti sa te adaptezi comportamentului si sa ii oferi instrumente necesare pentru a lucra sau nu asupra timiditatii lor (pur si simplu sa-i insotesti, sa-i accepti si sa-i incurajezi sa se accepte pe ei insisi, pentru ca sunt grozavi asa cum sunt).
FOTO: freepik.com