Iti poti imagina cum ar fi sa ti se spuna ca realitatea poate fi doar alba sau neagra? Sau ca prestatia ta la un dans poate fi doar grozava sau dezastruoasa? Ca poti fi doar fericit sau trist? Ce ai crede? Probabil ca aceasta este o viziune simplista a realitatii, dar exista o mie de nuante dincolo de aceste afirmatii.
Prin urmare de ce avem uneori tendinta de a clasifica comportamentele copiilor ca fiind "bune" sau "rele"? Este repertoriul lor comportamental atat de limitat?
Pe de alta parte, si ca urmare a acestei clasificari, multi parinti inca folosesc fraze de genul: “ sa fii cuminte la gradinita”, “poarta-te bine la scoala”, “fii cuminte cand mergi la bunici”, fara ca macar sa-si dea seama. Acest lucru se intampla deoarece adultii care astazi sunt parinti au auzit-o des de la parintii lor, de la bunici si chiar de la alti adulti cu care intrau in contact, in copilarie.
Insa ce inseamna cu adevarat “sa fii cuminte”? Desi adesea recurgem la aceste fraze in mod inconstient, ca un automatism, este important sa fim constienti de acest lucru, deoarece acest lucru are consecinte asupra dezvoltarii copilului.
Riscurile clasificarii comportamentelor ca fiind bune sau rele
Unele dintre principalele riscuri ale clasificarii comportamentelor in acest mod sunt: copilul nu intelege ce asteptari avem de la el, se simte confuz, judecat, ajunge sa creada ca tot ceea ce face poate fi doar intr-unul din cele doua moduri (cand nu este asa), ceea ce ii reduce viziunea asupra realitatii si a stimei de sine.
Ce inseamna sa te comporti bine?
Clasificarea comportamentul copiilor ca fiind "bun sau rau" ne determina adesea, in mod inconstient, sa rostim fraze precum cele mentionate.
Iar unul dintre riscurile acestui lucru este ca adultii presupun ca micutul stie exact ce inseamna "sa se poarte bine". Dar, in realitate, nu stie. De unde sa stie?
Poate ca isi imagineaza ceva, dar nu poate sti cu adevarat ce asteptam de la el, pentru ca nu i-o spunem in acea propozitie. Iar "a se comporta bine" este atat de relativ, incat poate fi orice!
Ce poti spune in loc de "poarta-te frumos/bine"
Prin urmare, evita sa apelezi la aceste clisee si foloseste, in schimb, propozitii mai elaborate si mai specifice, in care sa ii spui copilului ce asteptari ai de la el, ce limite nu poate depasi, care pot fi consecintele actiunilor sale. Si, mai presus de toate, foloseste intarirea pozitiva. Intariti-i comportamentul prin laude (intarire verbala), prin mangaieri si imbratisari, prin afectiune, prin mici recompense pentru efortul si felul lor de a fi.
Accepta-ti copilul asa cum este, continuand sa il inveti si sa ii pui limite, dar si fiindu-I aproape si indrumandu-l in lucrurile care ii sunt dificile si in posibilele sale dificultati.
Evita sa ii judeci comportamentul
Pe de alta parte, si dupa cum am vazut, un alt risc al etichetarii comportamentelor ca fiind "bune" sau "rele" este ca, in acest fel, ne judecam copilul.
Desi nu spunem in mod direct "esti asa" sau "esti asa", indirect, ceea ce poate intelege el/ea cand aude ca s-a purtat urat, de exemplu, este ca este un copil rau.
De aceea, utilizarea limbajului este atat de importanta. Trebuie sa avem grija la acest limbaj, pentru ca de el depinde, printre alte aspecte importante pentru dezvoltarea copiilor nostri, si construirea stimei de sine si a conceptului de sine.
Alternative la clasificarea comportamentelor ca fiind bune sau rele
Desigur, putem continua sa folosim adjective pentru a defini comportamentele copiilor nostri, dar trebuie sa fim atenti.
De exemplu, incepe prin a largi repertoriul de adjective si incearca sa le faci cat mai neutre posibil (adica fara incarcatura morala).
Bazeaza-te pe fapte atunci cand vorbesti despre comportamentul copilului sau pe obiective si formuleaza propozitii pe care copilul ele poate intelege, in functie de varsta acestuia.
De exemplu ii poti spune copilului ca a fost nepunctual si a intariuat 20 de minute in ziua respectiva. Dar clarifica faptul ca vorbind despre comportamentul lui din acea zi, din acel moment specific, si ca acea actiune nu il defineste.
In loc sa il etichetezi si sa il certi, mai bine ii explici frumos care sunt consecintele faptelor sale, cum s-a simtit cel care l-a asteptat, si pune-l sa-si imagineze ce ar simti el daca ar fi in locul celuilalt.
Insoteste mesajul cu ceva pozitiv. Mai presus de toate, este important ca mesajul sa fie insotit si de un mesaj pozitiv. “Asta este, s-a intamplat o data. In alta zi vei pleca mai devreme si vei ajunge la timp. Daca trebuie sa te organizezi mai bine, te pot ajuta".
In cele din urma, atunci cand vorbesti cu micutul despre comportamentul sau, clarifica faptul ca vorbesti despre ceea ce face, nu despre ceea ce este. Comportamentul acestuia, desi poate spune multe despre el, nu il defineste.
FOTO: freepik.com