Taierea porcului de Ignat este o traditie straveche in cultura romaneasca, care simbolizeaza inceputul pregatirilor pentru sarbatorile de iarna. Cu toate ca obiceiul a suferit modificari in ultimii ani, el ramane o parte esentiala a identitatii noastre culturale, in special in zonele rurale.
20 decembrie, Ignatul porcilor. Originea si semnificatia Ignatului
Ignatul este sarbatorit in fiecare an pe 20 decembrie si marcheaza ziua Sfantului Ignatie Teoforul. Conform traditiei, in aceasta zi se taie porcului - o activitate ritualica ce simbolizeaza sacrificiul si renasterea, pregatind gospodaria pentru bunastare si belsug in anul care vine. Se crede ca acest obicei aduce protectie familiei si asigura un Craciun imbelsugat.
Superstitii si credinte de Ignat
Se spune ca in noaptea de Ignat porcii viseaza daca vor fi sau nu taiati.
Conform randuielii traditionale, taierea porcului este singura activitate permisa a se desfasura in ziua de Ignat. Se credea ca prestarea oricarei alte munci - spalatul rufelor, cusutul, torsul lanii, maturatul casei etc., atragea dupa sine pedepsirea celor care se faceau vinovati de incalcarea normelor sarbatoririi. Femeile insarcinate respectau cu strictete interdictia de a lucra, de teama sa nu nasca copii cu dizabilitati sau labili psihic.
Cand se taie porcul de Craciun, conform traditiei populare
In zilele noastre, cel mai adesea, porcul este taiat cu cateva saptamani inainte de Craciun pentru ca o parte din preparate sa aiba timp sa stea la afumatoare si sa fie numai bune pentru mesele de sarbatori.
Potrivit Crestin Ortodox, in desfasurarea obiceiului sacrificarii porcului, in anumite zone ale tarii se respecta anumite conditii. De exemplu, sacrificiul nu poate fi inceput inainte de ivirea zorilor si nici nu poate depasi apusul soarelui. El trebuie sa aiba loc pe lumina, intrucat numai lumina poate tine la distanta, prin puterea ei arzatoare, spiritele malefice, ce-ar incerca sa anuleze virtutile sacrificiului. Totodata, locul ales pentru taierea porcului este supus unui ritual de purificare, fiind tamaiat si stropit cu agheasma sau cu apa neinceputa, pentru a indeparta duhurile necurate.
Dupa ce animalul este sacrificat, iar carnea sortata, are loc un al doilea act ceremonial: impartirea pomenii porcului. Prin traditie, ea se oferea impreuna cu o lumanare aprinsa, celor care au ajutat la taierea porcului, ca si saracilor. Din restul carnii se prepara produsele destinate sarbatorilor de Craciun, Anul Nou si Boboteaza: carnati, piftie, toba, caltabos, slanina, jumari etc.
CITESTE SI: Retete de Craciun. Preparate traditionale de sarbatori
Dupa taierea porcului, se face un ospat traditional - pomana porcului - la care participa familia, vecinii si toti cei care au ajutat la procesul de sacrificare si transare. Acestia sunt serviti cu primele bucati de carne proaspat preparata, alaturi de mamaliga si vin.
Taierea porcului in 2024
In zilele noastre, obiceiul Ignatului se afla la intersectia dintre vechi si nou. Desi in multe sate romanesti traditia este respectata inca in forma sa autentica, schimbarile sociale si reglementarile europene privind bunastarea animalelor si siguranta alimentelor au influentat modul in care este practicat acest ritual.
Tot mai multe gospodarii aleg sa sacrifice porcul in abatoare autorizate, respectand normele de igiena si protectie a animalelor. De asemenea, tinerii din mediul urban, desi poate nu participa direct la acest ritual, se implica prin cumpararea de produse traditionale de la producatori locali.
Pe de alta parte, constientizarea drepturilor animalelor si promovarea alternativelor moderne intampina uneori rezistenta in randul generatiilor mai varstnice, care considera acest obicei o mostenire ce trebuie pastrata in forma sa originala.
- Foto: Pixabay