Program spectacole Teatrul Tandarica, 11 - 21 octombrie 2012

Program spectacole Teatrul Tandarica, 15 - 21 octombrie 2012.

Sala Lahovari

Regia: Adela Moldovan
Adaptare: Adela Moldovan
Scenografia: Eustatiu Gregorian
Muzica: Dan Balan
Distributia: Angela Filipescu/Gratiela Ene, Florentina Tanase/Petronela Purima, Paul Ionescu/Daniel Stanciu, Cristina Rosiianu/Dora Ortelecan Dumitrescu, Alina Petrescu/Eugenia Barbu, George Nastase/Dan Codreanu, Adrian lefter/Florin Mititelu.
Varsta: peste 3 ani
Durata: 60 min

Este capodopera scriitorului englez Rudyard Kipling. Aparuta in anul 1894, "Cartea junglei" va fi continuata, un an mai tarziu, de "A doua carte a junglei".

Titlul cartii are o dubla semnificatie: pe de o parte, sa localizeze un tinut in care tigrii, elefantii, maimutele, serpii, focile, crocodilii, camilele etc. alcatuiesc un univers tulburator, iar pe de alta parte, sa sugereze ca in acest tinut predomina "legea junglei", adica legea celui mai puternic, personajele alaturandu-se intr-o continua lupta pentru supravietuire. Autorul reuseste sa surprinda la animale trasaturi general umane. El face elogiul curajului, al bunatatii, al spiritului de sacrificiu si denunta lacomia, cruzimea, viclenia.Sub forma povestirilor, autorul prezinta cresterea si maturizarea printre animalele salbatice a "unui pui de om", alaptat cu multa dragoste de lupoaica Rak-sha, care ii va da numele de Mowgli (brotacelul). Mowgli este instruit in vederea deprinderii legilor junglei de catre pantera Bagheera. Ursul Baloo si pitonul Kaa, personaje care il vor apara de crudul si vicleanul tigru Shere Khan, pe care, in cele din urma, inainte de a se intoarce printre oameni, Mowgli il va birui. Gratie talentului sau de a descrie lumea minunata a animalelor, de a le surprinde viata, de a le inzestra cu darul vorbirii, de a le transforma in personaje credibile, implicate in conflicte puternice, Rudyard Kipling se inscrie in randul celor mai mari creatori de literatura universala. Textul cartii a fost adaptat pentru tineret de numeroase ori si de asemenea au existat mai multe adaptari pentru benzi desenate. Exista mai multe filme de desene animate produse de Walt Disney, adaptate foarte liber dupa povestile cu Mowgli. (Adaptarile dupa Cartea junglei tind sa se concentreze asupra aventurilor lui Mowgli.) Au existat si mai multe filme cu grade variabile de autenticitate. Filmul de animatie din 1967 al lui Disney Cartea junglei. Disney a produs un sequel, Cartea junglei 2 (engleza The Jungle Book 2), pe Premiera 14 februarie 2003 in Statele Unite. (Premiera romaneasca a avut loc la 14 aprilie 2003.) "Toomai al elefantilor" a aparut pe film ca Elephant Boy, ulterior inspirand un serial de televiziune, cu acelasi nume. Rudyard Kipling Joseph Rudyard Kipling (n. 30 decembrie 1865 Bombay, India - d. 18 ianuarie 1936) poet si prozator britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatura in anul 1907. Este celebru prin povestirea sa pentru copii "Cartea Junglei" (1894), romanul indian de spionaj "Kim" (1901), poemele "Gunga Din" (1892) si "If- " (1895), numeroase schite si nuvele. in 1934 i s-a acordat, alaturi de William Butler Yeats, Premiul Gothenburg pentru Poezie. in timpul vietii a fost considerat indeobste poet si i s-a oferit un titlu nobiliar si postul de poet laureat - ambele refuzate de Kipling. Cartea Junglei La Tandarica spectacolul este o ilustrare aproape fidela a cartii lui Kipling,folosind insa mijloacele specifice teatrului de animatie si reprezinta o intoarcere la traditie, pentru ca se foleseste pasarela si marionetele cu fire lungi. Acest lucru presupune o mare dexteritate in manuire. Spectacolul este viu, colorat, extrem de muzical.

Regia: Cristian Pepino
Scenografia: Cristina Pepino
Muzica: Dan Balan
Distributia:
Daniel Stanciu - Gabriel Apostol, Cristian Mitescu - Paul Ionescu, Mariana Zaharia - Eugenia Barbu, Lili Gavrilescu - Andreea Ionescu, Geo Dinescu - Daniela Ruxandra Mihai, Marin Fagu - Viorel Ionescu, Dora Ortelecan Dumitrescu - Ana Maria Balescu, Dan Codreanu - Adrian Lefter
Varsta: peste 5 ani
Data premierei: 9 martie 2001
Durata: 60 min

A fost odata o fata buna si cuminte, care nu visa averi, precum surorile ei. isi dorea aventura. Ceea ce a si gasit. Pentru a-si salva tatal, ea a trait o perioada intr-un castel magic cu o fiara misterioasa. Dupa aceasta experienta si-a descoperit propriul ei suflet, sensul prieteniei si al dragoste.

Cine este Bestia? Un print tanar si frumos, transformat de o vraja intr-o fiara salbatica si condamnat sa traiasca astfel pana cand o fata avea sa se indragosteasca de el. Basmul are la baza motivul omului transformat in animal, pentru ca apoi, in urma unor sacrificii, sa redevina om. Toti copiii intre 5 si 12 ani sunt asteptati la Teatrul taNDaRICa de Frumoasa si Bestie, pentru a fi martorii unui „spectacol surpriza" si pentru a trai „un izvor de emotii proaspete si adanci, o bucurie autentica" (Ion PARHON, „Romania libera"). "Frumoasa si Bestia" este unul dintre cele mai celebre basme, aproape la fel de cunoscut precum "Cenusareasa" si "Frumoasa din padurea adormita". Multi copii prefera aceasta poveste altora pentru ca ea contine aventura unui print fermecator si straniu totodata, servitori nevazuti si multe elemente magice. „Frumoasa si Bestia" este una dintre putinele povesti in care personajele principale, inainte de a se indragosti, se cunosc foarte bine, patrund unul in sufletul celuilalt. Spre deosebire de „Cenusareasa", unde este vorba de dragoste la prima vedere sau de „Frumoasa din padurea adormita" in care eroina se indragosteste dupa un singur sarut, Frumoasa petrece ceva timp in preajma Bestiei, ii indrageste sufletul, iar apoi, ca o rasplata, vraja se risipeste si ea vede ca are motive sa-i indrageasca si chipul. Adevaratul mesaj al povestii, pe langa cel care spune ca dragostea adevarata invinge intotdeauna, este acela ca adevarata frumusete trebuie cautata in interiorul fiecaruia dintre noi.Versiuni celebre ale povestiiPrima versiune i-a apartinut Gabriellei de Villeneuve si a fost publicata in 1740 in „Le jeune américuaine et les contes marins". Este interesant ca aici Bestia nu ia chip de om decat dupa noaptea nuntii sale cu Frumoasa! Versiunea cea mai cunoscuta a povestii este cea semnata de Jeanne-Marie Le Prince de Beaumont, publicata prima data in 1756. Ea a inlaturat multe parti din scrierea Gabriellei Villeneuve, dar pastreaza toate elementele magice (cufarul de aur, oglinda magica, inelul fermecat). Din secolul al XVIII-lea au fost multi cei care au incercat sa rescrie acest basm fie sub forma de poveste, piesa de teatru sau poem. Un exemplu il reprezinta „Frumoasa" lui Robin McKinley, fascinanta si deosebit de romantica. in ultimul secol povestea a cunoscut numeroase ecranizari. Se detaseaza cea a lui Jean Cocteau din 1946 si apoi, mai recent, filmul lui Disney.Jeanne-Marie Leprince De Beaumont (1711-1780)s-a mutat din tara sa de origine - Franta - in Anglia in 1745, iar de aici in Austria in 1764. Este autoarea a peste 70 de volume, era foare bine vazuta de lumea literara si artistica a timpului, dar astazi nu este cunoscuta decat pentru versiunea pe care o semneaza a basmului "Frumoasa si Bestia".

Regia: Mihai Gruia Sandu
Scenografia: Daniela Dragulescu, Matei Dumitrescu,
Distributia: Florin Mititelu/Alexandru Neculce, Paul Ionescu/ Viorel Ionescu, Cristina Rosiianu/Adrian Lefter, Florentina Tanase/Roxana Visan, Angela Filipescu/Ionut Ghinea, Ilona Hrestic/George Simian.
Varsta: peste 3 ani
Durata: 60 min

Cei trei purcelusi este una dintre cele mai iubite povesti pentru copii. De aceea ispravile celor trei frati purcelusi au circulat pe cale orala.

Intr-o zi, cei trei purcelusi au ajuns la concluzia ca au crescut destul si pot porni in lume sa-si caute un rost. Primul purcelus, obosit s-a oprit atunci cand a intalnit un om cu o caruta plina cu fan si a hotarat sa-si faca o casuta din fanul moale. Al doilea purcelus a decis sa-si faca o casuta din lemne dupa ce a dat peste un om cu o caruta plina cu lemne. Cel de al treilea purcelus a innoptat la un pietrar si s-a gandit sa-si faca o casa din piatra. Noaptea primul purcelus s-a trezit la usa cu lupul cel flamand care l-a rugat sa-i deschida usa. Purcelusul a refuzat si atunci lupul a suflat si fanul s-a imprastiat, iar purcelusul s-a dus la cel de la doilea frate. Lupul l-a vizitat si pe acesta,l-a rugat sa-i deschida usa, bietul purcelus, speriat, a refuzat. Lupul a suflat cu putere si casa din lemn s-a daramat din a doua incercare. Cei doi frati purcelusi s-au refugiat la al treilea. Aici, lupul dupa ce a suflat de mai multe ori nu a reusit sa darame casa. Suparat, lupul s-a urcat pe acoperis si a incercat sa intre pe horn. Purcelusii, insa, au pregatit lupului o surpriza: au pus un ceaun pe foc, plin cu apa. in final, lupul a ajuns in oala cu apa clocotita, a inceput sa urle de durere, a iesit prin perete spre padure. Cei trei frati au construit o casa si mai mare, cu pereti din piatra,o masa si un dulap din lemn si paturi cu fan moale in care au trait fericiti.Spectacolul de la tandarica se bazeaza pe povestea clasica pe care o respecta, dar toate aventurile celor trei purcelusi sunt privite cu ironie. Este un spectacol cu marionete cu fire lungi, cu pasarela, fiind totodata o premiera, reprezentand revenirea la una din traditiile teatrului de papusi, marioneta.

Regia: Gabriel Apostol
Scenografia: Cristina Pepino
Muzica: Dan Balan
Distributia: Alina Teianu/Geo Dinescu, Viorel Ionescu/George Nastase, Ioan Brancu/Cristian Mitescu, Victor Bucur/Adrian Lefter, Alina Petrescu/Roxana Visan, Mariana Zaharia/ Petronela Purima. Voce Mica Sirena: Monica Madas.
Varsta: peste 4 ani
Data premierei: 31 martie 2005
Durata: 60 min


Povestirea lui Andersen a fost publicata pentru prima data in colectia din 1836-1837 si este legata de diferite traditii folclorice referitoare la mitul sirenei.

"Mica Sirena" la Teatrul Tandarica. Lumea fascinanta a apelor si atractia permanenta a vietuitoarelor adancurilor albastre pentru lumea oamenilor sunt prezentate la Teatrul tandarica intr-un spectacol captivant, plin de culoare, farmec si mister. Papusi manuite cu talent si actori la vedere recreaza pe scena de la taNDaRICa povestea Micii Sirene indragostita de un print pamantean si nevoita sa lupte cu fortele raului si cu prejudecatile tuturor pentru a-si apara iubirea si visul de a imbratisa un alt univers cu copaci, pasari, verdeata, inaltimi ale muntilor si, mai presus de toate, cu posibilitatea de a atinge nemurirea. Caci chiar daca adancul apelor le ofera celor care traiesc acolo o viata mult mai indelungata decat cea a oamenilor, moartea inseamna pentru acestia disparitia totala, sufletul lor contopindu-se cu spuma marilor. in schimb, oamenii "au suflete ce traiesc vesnic, chiar si dupa ce corpul le devine cenusa. Sufletele lor se ridica la cer, la stele. Asa cum noi ne ridicam la suprafata apei, sa privim lumea pamantenilor, ei se ridica spre necunoscut, spre o lume minunata, pe care noi nu o vom cunoaste niciodata" - ii spune Bunica Micii Sirene.Mica Sirena traieste in adancuri impreuna cu cele doua surori ale ei, cu prietenul sau delfinul Delfi, cu bunica si tatal ei - imparatul apelor. La implinirea varstei de 15 ani, fiecare sirena poata sa iasa pentru prima data la suprafata pentru a vedea lumea de dincolo de ocean. La fel si Mica Sirena. in ziua in care a implinit 15 ani, ea iese la suprafata apei si-l salveaza de la inec. Se indragostesc. Singura posibilitate a Micii Sirene (Nausica) de a ramane pe pamant este ca un print pamantean sa-i declare iubire eterna. Vrajitoarea marilor, Caracunda, cea care trage la fund corabiile oamenilor, vrea sa-i ia locul Micii Sirene si sa devina ea mireasa printului. in final, planurile ii sunt dejucate, iar cei doi - Mica Sirena si printul - se casatoresc si traiesc fericiti pe pamant. Cine sunt sirenele?De obicei, in cele mai multe dintre traditiile folclorice, sirenele sunt ostile oamenilor; rolul lor cel mai comun in folclor este sa ademeneasca marinarii ducandu-i la moarte, dupa cum apare in unele versiuni literare, cum ar fi intalnirea lui Odiseu cu sirenele din „Odiseea" (cantecul sirenelor este atat de frumos incat barbatii sar in mare pentru a ajunge la ele; Odiseu evita pericolul punandu-i pe marinari sa-si acopere urechile), de asemenea si la poetul romantic german Heinrich Heine in „Lorelei", unde Lorelei traieste in apele Rinului si ii atrage prin cantecul sau pe corabieri ducandu-i la inec. Andersen transforma mitul, facand-o pe eroina lui sa se indragosteasca de o fiinta umana si sa il salveaza pe print, dar finalul ramane unul nefericit (cei doi nu se casatoresc). Mica sirena si andersenpovestea de la Tandarica se apropie mai mult de propunerea filmului lui disney, care transforma povestea lui andersen in mod semnificativ, meditatia asupra valorilor spirituale devenind o poveste conventionala in care eroina este rasplatita la final cu o casnicie pamanteana. Sirena lui Andersen este atrasa la suprafata apei de doua impulsuri complementare, dar separabile totodata: iubirea romantica pentru un print frumos si dorinta morala de a atinge nemurirea sufletului. Mica Sirena sufera atunci cand printul se casatoreste cu o alta fata pe care o crede salvatoarea lui. Ea se desprinde de mitul sirenelor, refuzand sa il ucida pe print, sacrificandu-se pe ea si iubirea sa si ramane pe veci prizoniera apelor. Hans Christian Andersen (1805-1875) Este unul dintre cei mai mari scriitori de literatura pentru copii. Pana sa se dedice scrisului, Andersen a incercat sa joace teatru, sa cante, dar prima lui carte dedicata povestilor pentru copii a avut un succes rasunator, care l-a facut sa se dedice lumii basmului. Povestile sale unesc folclorul fantastic cu elementul realist, orientandu-l spre o semnificatie simbolica si morala. Dintre cele mai cunoscute povesti: "Hainele cele noi ale imparatului", "Soldatelul de plumb", "Amnarul fermecat", "Fetita cu chibrituri".
Voce Mica Sirena: Monica Madas.

Regia: Gabriel Apostol
Scenografia: Cristina Pepino
Muzica: Dan Balan
Distributia: Alina Teianu/Geo Dinescu, Viorel Ionescu/George Nastase, Ioan Brancu/Cristian Mitescu, Victor Bucur/Adrian Lefter, Alina Petrescu/Roxana Visan, Mariana Zaharia/ Petronela Purima. Voce Mica Sirena: Monica Madas.
Varsta: peste 4 ani
Data premierei: 31 martie 2005
Durata: 60 min

Povestirea lui Andersen a fost publicata pentru prima data in colectia din 1836-1837 si este legata de diferite traditii folclorice referitoare la mitul sirenei.

"Mica Sirena" la Teatrul Tandarica. Lumea fascinanta a apelor si atractia permanenta a vietuitoarelor adancurilor albastre pentru lumea oamenilor sunt prezentate la Teatrul tandarica intr-un spectacol captivant, plin de culoare, farmec si mister. Papusi manuite cu talent si actori la vedere recreaza pe scena de la taNDaRICa povestea Micii Sirene indragostita de un print pamantean si nevoita sa lupte cu fortele raului si cu prejudecatile tuturor pentru a-si apara iubirea si visul de a imbratisa un alt univers cu copaci, pasari, verdeata, inaltimi ale muntilor si, mai presus de toate, cu posibilitatea de a atinge nemurirea. Caci chiar daca adancul apelor le ofera celor care traiesc acolo o viata mult mai indelungata decat cea a oamenilor, moartea inseamna pentru acestia disparitia totala, sufletul lor contopindu-se cu spuma marilor. in schimb, oamenii „au suflete ce traiesc vesnic, chiar si dupa ce corpul le devine cenusa. Sufletele lor se ridica la cer, la stele. Asa cum noi ne ridicam la suprafata apei, sa privim lumea pamantenilor, ei se ridica spre necunoscut, spre o lume minunata, pe care noi nu o vom cunoaste niciodata" - ii spune Bunica Micii Sirene.Mica Sirena traieste in adancuri impreuna cu cele doua surori ale ei, cu prietenul sau delfinul Delfi, cu bunica si tatal ei - imparatul apelor. La implinirea varstei de 15 ani, fiecare sirena poata sa iasa pentru prima data la suprafata pentru a vedea lumea de dincolo de ocean. La fel si Mica Sirena. in ziua in care a implinit 15 ani, ea iese la suprafata apei si-l salveaza de la inec. Se indragostesc. Singura posibilitate a Micii Sirene (Nausica) de a ramane pe pamant este ca un print pamantean sa-i declare iubire eterna. Vrajitoarea marilor, Caracunda, cea care trage la fund corabiile oamenilor, vrea sa-i ia locul Micii Sirene si sa devina ea mireasa printului. in final, planurile ii sunt dejucate, iar cei doi - Mica Sirena si printul - se casatoresc si traiesc fericiti pe pamant.Cine sunt sirenele?De obicei, in cele mai multe dintre traditiile folclorice, sirenele sunt ostile oamenilor; rolul lor cel mai comun in folclor este sa ademeneasca marinarii ducandu-i la moarte, dupa cum apare in unele versiuni literare, cum ar fi intalnirea lui Odiseu cu sirenele din „Odiseea" (cantecul sirenelor este atat de frumos incat barbatii sar in mare pentru a ajunge la ele; Odiseu evita pericolul punandu-i pe marinari sa-si acopere urechile), de asemenea si la poetul romantic german Heinrich Heine in „Lorelei", unde Lorelei traieste in apele Rinului si ii atrage prin cantecul sau pe corabieri ducandu-i la inec. Andersen transforma mitul, facand-o pe eroina lui sa se indragosteasca de o fiinta umana si sa il salveaza pe print, dar finalul ramane unul nefericit (cei doi nu se casatoresc). Mica sirena si andersenpovestea de la Tandarica se apropie mai mult de propunerea filmului lui disney, care transforma povestea lui andersen in mod semnificativ, meditatia asupra valorilor spirituale devenind o poveste conventionala in care eroina este rasplatita la final cu o casnicie pamanteana. Sirena lui Andersen este atrasa la suprafata apei de doua impulsuri complementare, dar separabile totodata: iubirea romantica pentru un print frumos si dorinta morala de a atinge nemurirea sufletului. Mica Sirena sufera atunci cand printul se casatoreste cu o alta fata pe care o crede salvatoarea lui. Ea se desprinde de mitul sirenelor, refuzand sa il ucida pe print, sacrificandu-se pe ea si iubirea sa si ramane pe veci prizoniera apelor. Hans Christian ANDERSEN (1805-1875) Este unul dintre cei mai mari scriitori de literatura pentru copii. Pana sa se dedice scrisului, Andersen a incercat sa joace teatru, sa cante, dar prima lui carte dedicata povestilor pentru copii a avut un succes rasunator, care l-a facut sa se dedice lumii basmului. Povestile sale unesc folclorul fantastic cu elementul realist, orientandu-l spre o semnificatie simbolica si morala. Dintre cele mai cunoscute povesti: "Hainele cele noi ale imparatului", "Soldatelul de plumb", "Amnarul fermecat", "Fetita cu chibrituri".

Regia: Gabriel Apostol
Scenografia: Cristina Pepino
Muzica: Dan Balan
Distributia: Alina Teianu/Geo Dinescu, Viorel Ionescu/George Nastase, Ioan Brancu/Cristian Mitescu, Victor Bucur/Adrian Lefter, Alina Petrescu/Roxana Visan, Mariana Zaharia/ Petronela Purima. Voce Mica Sirena: Monica Madas.
Varsta: peste 4 ani
Data premierei: 31 martie 2005
Durata: 60 min

Povestirea lui Andersen a fost publicata pentru prima data in colectia din 1836-1837 si este legata de diferite traditii folclorice referitoare la mitul sirenei.

"Mica Sirena" la Teatrul Tandarica. Lumea fascinanta a apelor si atractia permanenta a vietuitoarelor adancurilor albastre pentru lumea oamenilor sunt prezentate la Teatrul tandarica intr-un spectacol captivant, plin de culoare, farmec si mister. Papusi manuite cu talent si actori la vedere recreaza pe scena de la taNDaRICa povestea Micii Sirene indragostita de un print pamantean si nevoita sa lupte cu fortele raului si cu prejudecatile tuturor pentru a-si apara iubirea si visul de a imbratisa un alt univers cu copaci, pasari, verdeata, inaltimi ale muntilor si, mai presus de toate, cu posibilitatea de a atinge nemurirea. Caci chiar daca adancul apelor le ofera celor care traiesc acolo o viata mult mai indelungata decat cea a oamenilor, moartea inseamna pentru acestia disparitia totala, sufletul lor contopindu-se cu spuma marilor. in schimb, oamenii „au suflete ce traiesc vesnic, chiar si dupa ce corpul le devine cenusa. Sufletele lor se ridica la cer, la stele. Asa cum noi ne ridicam la suprafata apei, sa privim lumea pamantenilor, ei se ridica spre necunoscut, spre o lume minunata, pe care noi nu o vom cunoaste niciodata" - ii spune Bunica Micii Sirene.Mica Sirena traieste in adancuri impreuna cu cele doua surori ale ei, cu prietenul sau delfinul Delfi, cu bunica si tatal ei - imparatul apelor. La implinirea varstei de 15 ani, fiecare sirena poata sa iasa pentru prima data la suprafata pentru a vedea lumea de dincolo de ocean. La fel si Mica Sirena. in ziua in care a implinit 15 ani, ea iese la suprafata apei si-l salveaza de la inec. Se indragostesc. Singura posibilitate a Micii Sirene (Nausica) de a ramane pe pamant este ca un print pamantean sa-i declare iubire eterna. Vrajitoarea marilor, Caracunda, cea care trage la fund corabiile oamenilor, vrea sa-i ia locul Micii Sirene si sa devina ea mireasa printului. in final, planurile ii sunt dejucate, iar cei doi - Mica Sirena si printul - se casatoresc si traiesc fericiti pe pamant. Cine sunt sirenele? De obicei, in cele mai multe dintre traditiile folclorice, sirenele sunt ostile oamenilor; rolul lor cel mai comun in folclor este sa ademeneasca marinarii ducandu-i la moarte, dupa cum apare in unele versiuni literare, cum ar fi intalnirea lui Odiseu cu sirenele din „Odiseea" (cantecul sirenelor este atat de frumos incat barbatii sar in mare pentru a ajunge la ele; Odiseu evita pericolul punandu-i pe marinari sa-si acopere urechile), de asemenea si la poetul romantic german Heinrich Heine in „Lorelei", unde Lorelei traieste in apele Rinului si ii atrage prin cantecul sau pe corabieri ducandu-i la inec. Andersen transforma mitul, facand-o pe eroina lui sa se indragosteasca de o fiinta umana si sa il salveaza pe print, dar finalul ramane unul nefericit (cei doi nu se casatoresc). Mica sirena si andersenpovestea de la Tandarica se apropie mai mult de propunerea filmului lui disney, care transforma povestea lui andersen in mod semnificativ, meditatia asupra valorilor spirituale devenind o poveste conventionala in care eroina este rasplatita la final cu o casnicie pamanteana. Sirena lui Andersen este atrasa la suprafata apei de doua impulsuri complementare, dar separabile totodata: iubirea romantica pentru un print frumos si dorinta morala de a atinge nemurirea sufletului. Mica Sirena sufera atunci cand printul se casatoreste cu o alta fata pe care o crede salvatoarea lui. Ea se desprinde de mitul sirenelor, refuzand sa il ucida pe print, sacrificandu-se pe ea si iubirea sa si ramane pe veci prizoniera apelor. Hans Christian Andersen (1805-1875) Este unul dintre cei mai mari scriitori de literatura pentru copii. Pana sa se dedice scrisului, Andersen a incercat sa joace teatru, sa cante, dar prima lui carte dedicata povestilor pentru copii a avut un succes rasunator, care l-a facut sa se dedice lumii basmului. Povestile sale unesc folclorul fantastic cu elementul realist, orientandu-l spre o semnificatie simbolica si morala. Dintre cele mai cunoscute povesti: "Hainele cele noi ale imparatului", "Soldatelul de plumb", "Amnarul fermecat", "Fetita cu chibrituri".

Regia: Cristian Pepino
Scenografia: Cristina Pepino
Muzica: Dan Balan
Distributia:
Daniel Stanciu - Gabriel Apostol, Cristian Mitescu - Paul Ionescu, Mariana Zaharia - Eugenia Barbu, Lili Gavrilescu - Andreea Ionescu, Geo Dinescu - Daniela Ruxandra Mihai, Marin Fagu - Viorel Ionescu, Dora Ortelecan Dumitrescu - Ana Maria Balescu, Dan Codreanu - Adrian Lefter
Varsta: peste 5 ani
Data premierei: 9 martie 2001
Durata: 60 min

A fost odata o fata buna si cuminte, care nu visa averi, precum surorile ei. isi dorea aventura. Ceea ce a si gasit. Pentru a-si salva tatal, ea a trait o perioada intr-un castel magic cu o fiara misterioasa. Dupa aceasta experienta si-a descoperit propriul ei suflet, sensul prieteniei si al dragoste.

Cine este Bestia? Un print tanar si frumos, transformat de o vraja intr-o fiara salbatica si condamnat sa traiasca astfel pana cand o fata avea sa se indragosteasca de el. Basmul are la baza motivul omului transformat in animal, pentru ca apoi, in urma unor sacrificii, sa redevina om. Toti copiii intre 5 si 12 ani sunt asteptati la Teatrul taNDaRICa de Frumoasa si Bestie, pentru a fi martorii unui „spectacol surpriza" si pentru a trai „un izvor de emotii proaspete si adanci, o bucurie autentica" (Ion PARHON, „Romania libera").„Frumoasa si Bestia" este unul dintre cele mai celebre basme, aproape la fel de cunoscut precum „Cenusareasa" si „Frumoasa din padurea adormita". Multi copii prefera aceasta poveste altora pentru ca ea contine aventura unui print fermecator si straniu totodata, servitori nevazuti si multe elemente magice. „Frumoasa si Bestia" este una dintre putinele povesti in care personajele principale, inainte de a se indragosti, se cunosc foarte bine, patrund unul in sufletul celuilalt. Spre deosebire de „Cenusareasa", unde este vorba de dragoste la prima vedere sau de „Frumoasa din padurea adormita" in care eroina se indragosteste dupa un singur sarut, Frumoasa petrece ceva timp in preajma Bestiei, ii indrageste sufletul, iar apoi, ca o rasplata, vraja se risipeste si ea vede ca are motive sa-i indrageasca si chipul. Adevaratul mesaj al povestii, pe langa cel care spune ca dragostea adevarata invinge intotdeauna, este acela ca adevarata frumusete trebuie cautata in interiorul fiecaruia dintre noi.Versiuni celebre ale povestiiPrima versiune i-a apartinut Gabriellei de Villeneuve si a fost publicata in 1740 in „Le jeune américuaine et les contes marins". Este interesant ca aici Bestia nu ia chip de om decat dupa noaptea nuntii sale cu Frumoasa! Versiunea cea mai cunoscuta a povestii este cea semnata de Jeanne-Marie Le Prince de Beaumont, publicata prima data in 1756. Ea a inlaturat multe parti din scrierea Gabriellei Villeneuve, dar pastreaza toate elementele magice (cufarul de aur, oglinda magica, inelul fermecat). Din secolul al XVIII-lea au fost multi cei care au incercat sa rescrie acest basm fie sub forma de poveste, piesa de teatru sau poem. Un exemplu il reprezinta „Frumoasa" lui Robin McKinley, fascinanta si deosebit de romantica. in ultimul secol povestea a cunoscut numeroase ecranizari. Se detaseaza cea a lui Jean Cocteau din 1946 si apoi, mai recent, filmul lui Disney.Jeanne-Marie Leprince De Beaumont (1711-1780)s-a mutat din tara sa de origine - Franta - in Anglia in 1745, iar de aici in Austria in 1764. Este autoarea a peste 70 de volume, era foare bine vazuta de lumea literara si artistica a timpului, dar astazi nu este cunoscuta decat pentru versiunea pe care o semneaza a basmului „Frumoasa si Bestia"

Regia: Ioan Brancu
Adaptare: Ioan Brancu
Scenografia: Marian Sandu
Muzica: Dan Balan
Distributia: Mariana Zaharia/ Eugenia Barbu, Ilona Hrestic/Alexandru Neculcea, Dan Codreanu/ George Simian, Marin Fagu/ Cristian Mitescu, Ioan Brancu/ Ionut Paduraru, Mihai Dumitrescu/ George Nastase.
Varsta: peste 5 ani ani
Durata: 70 min

Intr-un sat traiau doi frati. Cel mare era harnic si avut. Cel mic toate le facea pe dos, era nechibzuit si sarac si mai avea si o multime de copii. Fratele cel sarac facuse pe langa casa, un prepeleac, de aceea si lumea ii zicea Danila Prepeleac.

Mai avea si o pereche de boi mari si frumosi, dar nu avea car. ii cerea cu imprumut pe al fratelui sau. Odata acesta ii spuse sa mearga la targ, sa vanda boii cei mari si sa isi ia unii mai mici, iar cu restul sa isi ia un car.in drum spre iarmaroc vazu venind la vale un om care abia mai tinea un car. I se paru ca merge singur si ii zise omului sa ia boii si sa-i dea lui carul. Bucuros de asa un targ, omul lua boii si ii lasa carul.Danila porni si el la vale, sa se intoarca acasa cu carul. Dar carul venea inapoi. il opri cu greu la marginea drumului si cand trecu un om cu o capra catre targ, facu iar un schimb. Dadu carul si lua capra, cam zburdalnica, cum sunt toate caprele. Satul de ea, Danila Prepeleac o schimba pe un gansac. Gansacul se puse pe strigat, asa ca il schimba si pe acesta, il dadu pe o punga goala. Cand vazu frate-sau ce isprava facuse, ii zise ca e mare natarau. Danila ii mai ceru o data carul, acum cu boi cu tot, sa aduca lemne de foc din padure. Frate-sau i-l dadu, dar pentru ultima oara. in padure, Danila trase carul chiar langa un copac mare si gros, ca sa cada direct in car. Cand il taie, copacul cazu si zdrobi si carul si boii.Ajuns acasa, ii spuse lui frate-sau ca e ghetus in padure, sa-i dea iapa sa scoata carul de colo. Frate-sau, disperat, zise ca era mai bun la calugarie, si nu-i dadu iapa, dar Danila Prepealeac o lua pe furis. Ajuns in padure, Danila se gandi faca o manastire ca tot ii zisese frate-sau ca trebuia sa fie calugar. insemna un loc cu o cruce, apoi incepu a aleaga copacii zicand cu glas tare la ce vor fi buni fiecare.Acolo locuiau niste draci. Scaraoschi trimise un drac cu un sac cu galbeni, sa-i dea lui Danila ca sa plece de acolo, sa nu mai faca manastire. Danila nu pleca indata, caci nu putea sa care sacul. Se trezi cu alt drac. Lui Scaraoschi ii paruse rau dupa atatia galbeni si il trimisese sa isi incerce puterile cu Danila. Cine va castiga, va lua sacul cu galbeni.intai s-au luat la intrecere cu o iapa in spate, apoi Dracul zise sa se intreaca la fuga, sa se ia la tranta si, in finasa se intreaca la chiuit.Chiui dracul de era sa sparga bolta cerului, dar Danila ii zise ca el are sa chiuie si mai tare.Scaraoschi trimise un alt drac, cu un buzdugan urias, sa se intreaca la aruncat, dar Danila il sperie ca il va arunca in Luna si dracul fugi inapoi la Scaraoschi. Acesta trimise altul, sa se intreaca in blestemat cu Danila Prepeleac. Ce s-a intamplat veti vedea urmarind spectacolul.Ion Creanga (1837-1889)clasic al literaturii romane. A fost o vreme diacon la biserica si invatator. A facut parte din cercul literar al "Junimii" condus de Titu Maiorescu. Observator fin, jovial si ironic al naturii umane, in special al universului rural, maestru al stilului oral, creator al unor tipologii umane remarcabile, autor de basme si povestiri ce restructureaza la dimensiunile fabulosului conflicte si aspecte de ordin etic si social. Povestea „ Danila Prepeleac" a fost incadrata in categoria basmelor despre dracul cel prost (alaturi de "Ivan Turbinca" si "Povestea lui Stan Patitul").in toate, imaginea terifianta a iadului si a diavolilor este inlocuita cu una grotesca, apartinand unei lumi "pe dos".

Regia: Daniel Stanciu
Scenografia: Delia Ioaniu
Muzica: Dan Balan
Distributia: Alina Teianu/ Ilona Hrestic, Gratiela Ene/Daniela Ruxandra Mihai, Viorel Ionescu/Florin Mititelu, Victor Bucur/George Nastase, Marin Fagu/Daniel Stanciu, Paul Ionescu/Adrian Lefter, Petronela Purima/Dora Ortelecan Dumitrescu.
Varsta: peste 3 ani
Durata: 60 min


Un baietel tocmai cat degetul mare, daruit de un vrajitor unei familii sarmane de tarani care isi doreau foarte tare un copil mic. Dupa o sumedenie de pozne si incurcaturi, Tom, ajuns la curtea regelui Arthur, castiga admiratia bunului si generosului suveran.

Tom Degetel este o veche poveste populara englezeasca, care se regaseste in folclorul multor tari. Versiunea engleza este, insa, cea mai cunoscuta. P.J. Stahl, nascut la Chartres in 1814 si mort la Monte Carlo in 1891, editorul lui Balzac si Hugo, a rescris "Aventurile lui Tom Degetel" in 1844. Originalitatea lui Stahl rezida in faptul ca situeaza clasica poveste cu radacini in Evul Mediu in contextual unei familii burgheze. Pentru a-si calma nepotii, cam zurbagii, bunica le povesteste legenda lui Tom Degetel, insistand pe niste considerente pedagogice. Tom mai apare si in cartea lui Henry Fielding "Tragedia tragediilor sau Istoria lui Tom Degetel cel Mare" aparuta in 1731.Povestea lui Tom Degetel i-a inspirat pe Fratii Grimm, dar si pe Charles Perrault, pe scriitoarea letona Anna Brigadere, pe regizorul de film George Pal care in 1958 a creat un film de referinta. Tom Degetel la Teatrul tandarica Spectacolul, deosebit de antrenant, si care foloseste tehnica black light si pe cea cu laser ce dau nastere unor imagini vizuale si plastice deosebite, apeleaza la solutii tehnice ingenioase, o adevarata placere pentru spectatorii de toate varstele.

Regia: Daniel Stanciu
Scenografia: Delia Ioaniu
Muzica: Dan Balan
Distributia: Alina Teianu/ Ilona Hrestic, Gratiela Ene/Daniela Ruxandra Mihai, Viorel Ionescu/Florin Mititelu, Victor Bucur/George Nastase, Marin Fagu/Daniel Stanciu, Paul Ionescu/Adrian Lefter, Petronela Purima/Dora Ortelecan Dumitrescu.
Varsta: peste 3 ani
Durata: 60 min


Un baietel tocmai cat degetul mare, daruit de un vrajitor unei familii sarmane de tarani care isi doreau foarte tare un copil mic. Dupa o sumedenie de pozne si incurcaturi, Tom, ajuns la curtea regelui Arthur, castiga admiratia bunului si generosului suveran.

Tom Degetel este o veche poveste populara englezeasca, care se regaseste in folclorul multor tari. Versiunea engleza este, insa, cea mai cunoscuta. P.J. Stahl, nascut la Chartres in 1814 si mort la Monte Carlo in 1891, editorul lui Balzac si Hugo, a rescris "Aventurile lui Tom Degetel" in 1844. Originalitatea lui Stahl rezida in faptul ca situeaza clasica poveste cu radacini in Evul Mediu in contextual unei familii burgheze. Pentru a-si calma nepotii, cam zurbagii, bunica le povesteste legenda lui Tom Degetel, insistand pe niste considerente pedagogice. Tom mai apare si in cartea lui Henry Fielding "Tragedia tragediilor sau Istoria lui Tom Degetel cel Mare" aparuta in 1731.Povestea lui Tom Degetel i-a inspirat pe Fratii Grimm, dar si pe Charles Perrault, pe scriitoarea letona Anna Brigadere, pe regizorul de film George Pal care in 1958 a creat un film de referinta. Tom Degetel la Teatrul tandarica Spectacolul, deosebit de antrenant, si care foloseste tehnica black light si pe cea cu laser ce dau nastere unor imagini vizuale si plastice deosebite, apeleaza la solutii tehnice ingenioase, o adevarata placere pentru spectatorii de toate varstele.

Regia: Gabriel Apostol
Adaptare: Cristian Pepino si Gabriel Apostol
Scenografia: Cristina Pepino
Muzica: Dan Balan
Distributia: Alina Teianu / Dora Ortelecan Dumitrescu, Ioana Chelaru / Gratiela Ene, Cristian Mitescu / Marin Fagu, Florin Mititelu / Roxana Visan, Mariana Zaharia / Geo Dinescu
Varsta: peste 3 ani
Durata: 50 min

Spectacolul pastreaza spiritul povestii clasice adaugand insa o serie de detalii ale lumii moderne care aduc o atmosfera vesela, antrenanta, colorata si muzicala. Scufita Rosie este prototipul fetitei sugubete, inimoase dar usor neascultatoare.
Adaptare dupa povestea fratilor Grimm.


Agentie rezervari bilete:
Telefon: 021.315.23.77;
Program: luni - sambata; orele 09:00 - 17:00
duminica in intervalul 09:00  - 13:00
Pret bilete grupuri organizate: = 8 RON - doar in timpul saptamanii;
Pret bilete copii: 10,50 RON, bilete adulti: 12,50 RON
Directorul teatrului: Calin Octavian Mocanu