Snurul Martisorului, alcatuit dintr-un fir alb si unul rosu, este simbolul sosirii primaverii inca din timpuri stravechi. In spatele acestui obiect iconic al lunii martie sta un adevarat tezaur istoric si un cumul de marturii privind credintele spirituale ale stramosilor nostri.
In traditia populara romaneasca, snurul martisorului reprezinta impletirea celor 365 de zile ale anului. Rasucirea firului rosu cu cel alb inseamna contopirea dintre iarna si vara, toamna si primavara fiind considerate anotimpuri "de trecere" catre cele doua chipuri extreme ale naturii.
Totusi, simbolul snurului alb-rosu are si alte conotatii, care ne trimit in vechile timpuri ale civilizatiei dacice.
Snurul Martisorului in istorie
Primele forme ale snurului de martisor se regasesc in cultura dacilor. Sapaturile arheologice efectuate in Romania au descoperit martisoare vechi de peste 8000 de ani, sub forma unor pietricele albe si rosii, insirate pe ata si concepute in mod evident pentru a fi purtate la gat.
Specialistii atribuie practicii stravechi o semnificatie asemanatoare cu cea a martisorului contemporan: dacii cinsteau fortele vitale si ciclul naturii redat de imbinarea nuantei de rosu (focul, soarele) si alb (apa, norii).
Alte informatii etnografice atesta faptul ca, in vechime, snurul se impletea din lana alba si neagra, reprezentand "funia anului" care impleteste cele doua anotimpuri de baza. Toate traditiile legate de legenda Babei Dochia, o eroina-martir de ginte dacica, intaresc ideea ca anul este structurat pe eterna opozitie a contrariilor lumina-intuneric, vara-iarna, cald-frig, fertilitate-sterilitate, viata-moarte.
Tot in vremurile de demult, martisorul se purta legat la mana sau agatat la gat in functie de apartia Lunii Noi din martie.
Snurul Martisorului in prezent
In traditia populara, snurul martisorului a fost initial atasat unei monede si purtat de copii pe post de amuleta protectoare. In prezent, snurul alb-rosu este confectionat din fire din matase, la care se agata mici obiecte artizanale care simbolizeaza norocul, sanatatea sau iubirea.
In secolul XXI, insemnatatea snurului de martisor s-a extins mai degraba catre o forma de exprimare a respectului, a admiratiei si a galanteriei, indepartandu-se treptat de ritualul stravechi al cinstirii naturii, florilor si fecunditatii pamantului.