Doctor Diana Mihai, medic specialist Obstretica-Ginecologie ne explica tot ce trebuie sa stim despre una dintre cele mai populare metode de fertilizare a momentului – „Freeze-All”.
In infertilitate, un eveniment de maxima intensitate emotionala este reprezentat de momentul embriotransferului (transferului embrionului rezultat in laborator in uterul mamei). Majoritatea cuplurilor spera ca acesta este momentul in care lupta lor a ajuns la final si vor afla ca sunt parinti. Din pacate insa, in medie, doar 1 din 3 embriotransferuri va ajunge la nasterea unui bebelus (36%).
Este un subiect interesant, deoarece si cuplurile dar si noi ca medici, simtim o profunda dezamagire in momentul in care dupa transferul embrionului nu obtinem o sarcina. In acest scop, am realizat o analiza a 44 de studii internationale din intreaga lume, din care au aparut 278.000 nou nascuti dupa proceduri medicale de reproducere asistata, pentru a evidentia ce anume creste rata de sarcini dupa embriotransfer.
In general, tehnicile de reproducere asistata (ART) implica transferul unui embrion proaspat (ET) in timpul ciclului de hiperstimulare ovariana controlata (COH) si ulterior transferul a unul sau a mai multor embrioni crioprezervati (inghetati si apoi decongelati) (FET) in ciclurile urmatoare.
In infertilitate, ca o mica introducere, exista diverse probleme in organismul matern (hormonale sau anatomice sau ce tin de ovulatie sau de calitatea ovocitelor etc). Astfel, principiul de baza al tratamentului, pe scurt, este reprezentat de folosirea unor produse ce modifica nivelurile hormonale din organism si determina si controleaza procesul de crestere a foliculilor ovarieni si de maturare a ovocitelor ce vor rezulta din acesti foliculi.
Ovocitele extrase apoi prin punctionarea transvaginala a ovarelor sub anestezie, vor fi puse in laborator in contact cu spermatozoizii (FIV sau ICSI) si vor rezulta un numar de embrioni (in varsta de 3zile) sau blastociști (5 zile).
Ajunsa in acest moment, pacienta, sub indrumarea medicului curant și a embriologului, are urmatoarele optiuni: transferul unui embrion/ blastocist proaspat (fresh) sau crioprezervarea tuturor acestora si transferul lor in cicluri ulterioare.
S-a demonstrat faptul ca tratamentul de hiperstimulare ovariana, cu efecte pozitive asupra ovarelor, are insa in acelasi timp un impact negativ asupra mediului endometrial uterin (mucoasa ce captuseste uterul si in care se va “instala” embrionul), care poate afecta procesul de implantare sau dezvoltarea sarcinii.
Astfel, a fost luata in considerare o strategie "freeze-all" de catre numeroase clinici din intreaga lume. Ce reprezinta practic aceasta strategie? Inghetarea tuturor embrionilor rezultanti si transferul lor pe rand, in urmatoarele cicluri, lasand organismul matern sa “se refaca” dupa hiperstimularea ovariana. Deci, abordarea “freeze-all” consta in 2 pasi si poate fi schematizata astfel: in primul ciclu menstrual se pune accentul pe “ovare”: stimulare ovariana, dezvoltarea foliculilor si a ovocitelor, punctie, recoltarea ovocitelor. In pasul 2, in urmatorul ciclu, se pune accentul pe “uter”: dezvoltarea si analiza endometrului, a locului unde se va “cuibari” sarcina.
De exemplu, studiile arata ca dupa un embriotransfer decongelat rata de sarcina este de 50.74% (in functie de varsta pacientelor acest procent scade incepand de la 63.81% la femeile sub 31 de ani, treptat pana la 4.71% in cazul femeilor peste 40 de ani). Comparativ, folosind embrioni Fresh rata de a obtine o sarcina dupa embriotransfer este de 42.6% .
In ceea ce priveste “rata cumulativa de nasteri vii”, adica numarul de bebelusi nascuti, ajunsi la termen, dupa 3 embriotransferuri, aceasta este de 60.55% la categoria “freeze-all” comparativ cu 45% in categoria cu embriotransfer fresh.
Comparand “rata de sarcini” si “rata de nou nascuti”, trebuie luat in calcul si faptul ca nu toate sarcinile vor ajunge la termen. Rata de pierdere a sarcinii este 15-20%, asemanatoare sarcinilor obtinute spontan (da, 1 din 5,5 sarcini se opreste in evolutie in mod normal, si la persoanele cu fertilitate normala si la cele cu infertilitate).
Doar ca multe persoane care raman insarcinate spontan si apoi au un avort spontan nu sunt constiente de aceasta pierdere, deoarece aceasta sarcina se poate elimina pur si simplu la menstruatia urmatoare. Totusi, s-a observat o rata mai mare de avort spontan in categoria embrionilor “fresh” comparativ cu cei “freeze-all”, desi unele studii au concluzionat ca diferenta dintre cele doua grupuri nu este suficient de mare pentru a fi luata in considerare.
Pe langa numarul de sarcini care pare a fi mai redus in grupul cu embrioni fresh, se pare ca acele medicamente de hiperstimulare ovariana au efecte si asupra dezvoltarii sarcinii, cand aceasta apare in acelasi ciclu cu stimularea.
S-a observat in urma acestor studii internationale (Australia, SUA, Asia, Europa, etc) ca pacientele din grupul cu embrioni congelati au mai frecvent o sarcina fara complicatii, ce va duce la nasterea la termen, a unui copil cu greutate potrivita, desi uneori acesta cantareste chiar mai mult decat un copil de aceeasi varsta de sarcina obtinut spontan.
Astfel, cu “freeze-all” pacientele au risc mai mic de a avea greutate mica a fatului la nastere RR:0.59, sau risc de nastere prematura RR: 0.74 (RR= riscul relativ- cand acesta este<1, inseamna ca elementul respectiv are risc scazut sau este “factor de protectie) [CI (intervalul de incredere al studiilor) 95%].
Totusi, in categoria “freeze-all” mamele au o incidenta crescuta a nasterii prin operatie cezariana in detrimentul nasterii spontane RR: 1.10, de obicei datorita greutatii mai mari a fatului RR: 1.49.
In ceea ce priveste riscurile hemoragiei antepartum, a placentatiei praevia si a ratei de mortalitate perinatala nu exista concluzii constatate: unele studii au concluzionat ca riscul este mai mic in cazul “freeze-all” ( RR 0.67, 0,68, si, respectiv, 0,83), insa majoritatea studiilor considera ca nu exista o diferenta care sa fie semnificativa din punct de vedere statistic. Hipertensiunea hipertensiva este de asemenea controversata, unele studii au constatat ca aceasta este mai frecvent legata de “freeze-all” (RR: 1,29), in timp ce majoritatea afirma ca aceasta rata este nesemnificativ diferita.
Cu privire la riscul de anomalii fetale, se cunoaste faptul ca fetii obtinuti prin tehnici de reproducere umana asistata pot avea din punct de vedere statistic un risc mai mare decat cei din populatia cu sarcini obtinute spontan de a avea o malformatie congenitala.
Acest lucru se datoreaza in principal faptului ca, in populatia generala, sarcinile cu diverse malformatii se opresc de multe ori spontan in stadii incipiente, in timp ce sarcinile obtinute prin FIV/ICSI sunt sustinute medicamentos și monitorizate minutios.
S-a observat insa faptul ca, in grupul pacientelor cu sarcina dupa embriotransfer crioprezervat, riscul de sarcina cu anomalii fetale nu mai este crescut, ci este asemanator cu cel din populatia generala.
Putem atribui acest lucru faptului ca nu toti embrionii supravietuiesc procesului de inghetare/ decongelare, astfel incat se realizeaza o ”selectie naturala” a celor de calitate superioara, ce vor fi apoi implantati si astfel vor rezulta sarcini cu feti sanatosi.
Totodata, exista studii care au aratat ca in cazul prezentei unor gene cu potential malformativ sau oncogen in ADN-ul fetal, prin fenomenul de congelare-decongelare aceste gene sunt inactivate si pentru perioada intrauterina dar si pentru dupa nasterea bebelusului.
In concluzie, exista in momentul de fata studii care au concluzionat ca rata de sarcini este mai mare in cazul in care dupa fertilizare se congeleaza toti embrionii si se amana embriotransferul, acestia urmand a fi transferati in cicluri ulterioare.
Acest lucru se datoreaza faptului ca in timpul ciclului de hiperstimulare ovariana care are ca rezultat obtinerea ovocitelor, aceste medicamente influenteaza negativ calitatea endometrului (mucoasa ce captușește uterul și in care se va implanta embrionul) si astfel prin afectarea implantarii, consecutiv vor afecta si numarul de sarcini obtinute dar si modul de dezvoltare a sarcinii.
Toate aceste informatii par a incuraja in viitor strategia ”freeze-all”, adica de a recomanda crioprezervarea tuturor embrionilor si transferul acestora ulterior, in alt ciclu decat cel de hiperstimulare ovariana.
Totusi, asociatiile internationale de reproducere umana asistata recomanda efectuarea de studii suplimentare in acest sens. Personal, gasesc subiectul deosebit de interesant si din dorinta de a ajuta pacientele sa obtina dupa embriotransfer un numar cat mai mare de sarcini la termen cu feti sanatosi, acest subiect reprezinta si tema pe care imi efectuez lucrarea de doctorat, astfel incat voi reveni cu rezultate noi in curand.