Dereglarile hormonale la femei: simptome si afectiuni

Hormonii au un rol esential in mentinerea sanatatii organismului oricarei femei. Orice dezechilibru hormonal iti va afecta in mod direct starea de spirit, dorinta sexuala, fertilitatea si ovulatia. Functionarea normala a glandelor care secreta acesti hormoni sunt influentate de diversi factori, cum ar fi alimentatia, stilul de viata, activitatea fizica, stresul, emotiile, varsta si ovulatia.

Hormonii sunt substante chimice secretate de glandele endocrine. Acestea sunt definite drept unitati functionale, formate din mai multe celule care pot secreta hormoni. Glandele endocrine includ tiroida, glandele paratiroidele si suprarenale, pancreasul, ovarele, testiculele, epifiza, hipotalamusului si hipofiza. Aceasta din urma este supranumita si "glanda sefa”, datorita faptului ca hormonii secretati de ea controleaza secretiei celorlalte glande.

Cand una dintre aceste glande secreta prea multi sau prea putin hormoni, intregul organism este influentat, deoarece hormonii raspund de o mare varietate de procese si functii ale organismului. Un diagnostic cert, in cazul unei eventuale afectiuni endocrine, poate fi stabilit doar de medicul specialist endocrinolog.

Principalele semne ale dereglarilor hormonale sunt:

- menstruatie neregulata;

- crestere exagerata in greutate;

- senzatie intensa de balonare;

- apetit sexual scazut;

- stare de oboseala accentuata;

- insomnii;

- stari de anxietate, iritabilitate si chiar de depresie;

- plans fara motiv;

- bufeuri, transpiratii nocturne;

- probleme cu digestia;

- mancat exagerat;

- migrene.

Exista numerosi factori care pot afecta echilibrul hormonal si, implicit, ciclul menstrual normal. Ei sunt de doua tipuri: de natura medicala si de natura sociala.

Printre factorii de natura sociala se numara stresul, consumul de droguri, cofeina, alcoolul, un regim alimentar nepotrivit, lucrul in mediul toxic, poluarea, toxicitatea din alimente, apa si aer.

In ceea ce priveste afectiunile medicale care pot perturba echilibrul hormonal si menstruatia, cele mai importante sunt urmatoarele:

1. Tulburari functionale ale glandelor suprarenale - sub influenta stresului cronic, glandele suprarenale ajung sa secrete cantitati mari de cortizol, acest lucru influentand negativ nivelul de estrogen, progesteron si DHEA, un alt hormon de tip steroid;

2. Tulburari de alimentatie, precum anorexia si bulimia – acestea afecteaza hormonii tiroidieni si hormonii de crestere, ducand la scaderea nivelul de estrogen si DHEA , cresterea hormonilor de stres si instalarea amenoreei (lipsa ciclului menstrual);

3. Dezechilibre hormonale postpartum (dupa nastere) – aici intra depresia postpartum si tiroidita postpartum – o inflamatie nedureroasa a glandei tiroide care se poate manifesta in primele 2-6 ore imediat dupa nastere;

4. Administrarea de medicamente – aici intra atat pilulelor contraceptive, cat si unele calmantele, sau sedative;

5. Afectiuni endocrine cum ar sindromul de ovar polichistic, dreglari ale glandei tiroide sau hipofize;

6. Menopauza prematura – este o insuficienta ovariana care apare la femeile cu varsta sub 40 de ani, manifestata prin lipsa ovulatiei sau a menstruatiei;

7. Nivelul ridicat de insulina;

8. Candidoza - produce o cantitate de estrogen fals, conducand la reducerea productiei de estrogeni proprii;

9. Tratamentul de substitutie hormonala, specific femeilor aflate la menopauza.

Estrogenul face parte din categoria hormonilor steroizi - hormoni ce au ca precursor comun colesterolul. El este totodata principalul hormon feminin produs de catre ovare, ce actioneaza asupra musculaturii uterine, creste libidoul si scade nivelul colesterolului, oferind astfel protectie impotriva ateromatozei vasculare.

Excesul de estrogen cauzeaza obezitate si poate determina aparitia cancerului de san sau uterin. Deficitul de estrogen, de pe alta parte, impacteaza starea de spirit, deoarece produce scaderea unei enzime numite monoaminooxidaza si diminuarea activitatii neurotransmitatorilor. Aceste fluctuatii afecteaza gandirea, digestia, calitatea somnului, dar si perceptia durerii. In plus, pot conduce la aparitia bolilor si tulburarilor mentale.

Nivelul scazut de estrogen cauzeaza atrofia vaginului si a mucoasei eretrei, determinand dureri in timpul contactului sexual si predispozitie la infectii ale tractului urinar inferior. Femeile aflate la menopauza trebuie sa acorde o si mai mare atentie acestei probleme, deoarece deficitul de estrogen asociat menopauzei este asociat cu un risc foarte mare de osteroporoza.

Al doilea hormon produs de ovare, progesteronul, contribuie la dezvoltarea tesutului mamar, raspunde de modificarilor endometrului in timpul ciclului menstrual si este esential in fixarea sarcinii si mentinerea ei. Este un hormon fundamental, responsabil pentru sinteza altor hormoni, printre care estrogenul, cortizolul, estradiolul si testosteronul.

Nivelul de progesteron poate creste in urma administrarii de pilule contraceptive sau a terapiei de substitutie hormonala. Excesul de progesteron cauzeaza oboseala, somnolenta, uscaciunea vaginala si menstra scazuta din punct de vedere cantitativ.

Deficitul de progesteron este si mai periculos, mai ales daca doresti sa faci un copil, deoarece poate duce la avort spontan dau infertilitate. Lipsa de miscare, stresul cronic, anumite medicamentie, precum si alte afectiuni cum ar fi rezistenta la insulina sau deficitul de hormoni fipofizari se numara printre cauzele insuficientei de progesteron.

Cand auzi cuvantul “testosteron”, de gandesti automat la hormonii masculini. Ceea ce poate nu stiai este ca testosteronul, secretat la femei de catre ovare si glandele suprarenale, este transformat in corpul tau in estradiol. Testosteronul intervine in functionarea aparatului reproducator si urinar, a sistemului osos, a ficatului si a muschilor, inainte si dupa instalarea menopauzei. El afecteaza totodata libidoul si placerea sexuala.

Excesul de testosteron poate avea consecinte negative asupra sanatatii, declansand rezistenta la insulina, diabet zaharat, hipercolesterolemie, hipertensiune si boli cardiovasculare. La femeile tinere, testosteronul secretat in exces a fost asociat cu prezenta sindromul ovarelor polichistice (PCOS), care duce la cicluri menstruale neregulate, caderea parului, ingrosarea vocii, acnee si hirsutism (pilozitate corporala crescuta).

In perioada de tranzitie spre menopauza sau perimenopauza, majoritatea femeilor experimenteaza consecintele neplacute ale scaderii nivelului de testosteron. Acest fenomen este insa normal. Cand femeia se aproprie de sfarsitul perioadei fertile, productie de estrogeni scade, incluzand aici si prodictia de testosteron. Exista si alte afectiunile care pot cauza diminuarea cantitatii acestui hormon. Printre acestea se numara:

- amenoreea hipotalamica - lipsa menstruatiei cauzata de diete drastice si activitate fizica intensa;

- hiperprolactinemia - caracterizata printr-un nivel ridicat de prolactina, hormonul care controleaza lactatia in timpul alaptarii;

- tumori ale glandei hipofize.

Hormonii secretati de glanda tiroidieni regleaza cat de rapid arzi caloriile. Confrom statisticilor, una din zece femei sufera de hipotiroidism sau deficit de hormoni tiroidieni. Aceasta afectiune este adesea asociata cu tendinta de ingrasare exagerata, depresie si oboseala cronica.

La extrema cealalta se afla hipertiroidismul. Prea multi hormoni tiroidieni pot cauza anxietate, batai de inima rapide, transpiratie in exces si chiar diaree.

Este un hormon secretat de glanda epifiza, in scopul mentinerii unui ritm cardiac normal. Nivelul scazut de melatonina este asociat cu somnul de proasta calitate si depresia.

Sunt principalii hormoni secreati de glandele suprarenale, situate la polul superior al rinichilor. Aldosteronul regleaza raportul de sare si apa din organism, in timp ce cortizolul este important in metabolizarea glucidelor, proteinelor si grasimilor, in crestere si dezvoltare, in apararea impotriva infectiilor, precum si in secretia unor mici cantitati de hormoni sexuali androgeni.

Exista o afectiune denumita stenoza arterei renale (o subtiere a vaselor de sange care alimenteaza rinichii), care provoaca o crestere a secretiei de aldosteron si, implicit, cresterea tensiunii arteriale prin retinerea unei mai mari cantitati de sare in organism.

Cresterea cantitatii de cortizol – supranumit “hormonul stresului” - survine in momentele in care esti foarte tensionata, cu scopul de a-ti oferi doza rapida de energie de care ai nevoie. Daca stresul se cronicizeaza, cortizolul mentinut la un nivel ridicat va determina suprimarea sistemul imunitar si acumularea de grasime abdominala. Iata de unde vin si zicalele “stresul ingrasa” sau “stresul te imbolnaveste”.

Tu te-ai confruntat pana acum cu vreo dereglare hormonala? Cum ai trecut peste ea? Impartaseste-ne experienta ta.