Mama surogat sau purtatoare este o femeie care accepta, pe baza unui contract semnat la notar, sa poarte o sarcina si sa nasca un bebelus pentru un cuplu sau femeie infertila, renuntand de buna voie la orice drept parental asupra copilului. In multe tari, aceasta practica este strict interzisa prin lege - Spania, Olanda, Franta, iar in altele, este legalizata - Belgia, Ucraina, Georgia.
Romania, in schimb, este una dintre tarile se confrunta cu un vid legislativ in acest sens. Desi primele masuri pentru legalizarea practicii au fost luate inca din 2012, acestea au ramas fara raspuns din partea Guvernului.
Legea privind mamele surogat in Romania
La sfarsitul lunii februarie 2012, Gyorgy Frunda, presedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte si minoritati a depus un proiect de lege la Guvern, prin care cuplurile infertile si femeile singure sa poata apela la serviciile unei mame purtatoare pentru a deveni parinti.
Ce presupune proiectul?
Potrivit proiectului de lege, schimbul de servicii intre mama surogat si cuplul sau persoana beneficiara va fi stabilit printr-un contract legal, incheiat la notar, intre cele doua parti. Contractul va contine clauze clare privind cedarea drepturilor parentale ale mamei surogat asupra copilului, dupa nastere.
Pentru evitarea riscului ca asistenta medicala in domeniul reproducerii umane sa se transforme intr-o afacere profitabila sau "fabrica de facut copii", proiectul de lege stipuleaza clar ca mamele purtatoare nu vor primi niciun beneficiu material in urma prestarii acestui serviciu.
Cu alte cuvinte, nu este vorba de un contract de vanzare-cumparare a unui copil. Femeile care vor sa devina mame surogat trebuie sa faca acest gest din pura generozitate. Singurele compensatii pe care mama surogat le poate primi de la parinti, in baza contractului incheiat, sunt decontarea costurilor medicale ale perioadei de sarcina si o compensatie materiala echivalenta cu 5 tichete de masa pe zi pentru fiecare zi de sarcina si lauzie.
Varsta beneficiarilor si a mamelor surogat, stipulata prin lege
Nu orice femeie poate deveni mama surogat sau mama beneficiar a unui copil adoptatprintr-un astfel de serviciu. In proiectul de lege depus in 2012, se stipuleaza clar ca varsta mamei surogat trebuie sa se incadreze intre 18 si 40 de ani, iar cea a mamei beneficiar intre 18 si maximum 47 de ani.
Cum poti deveni mama surogat?
Exista doua metode prin care o femeie poate deveni mama purtatoare:
- sarcina cu un copil care nu este biologic al ei, ci este conceput in vitro din ovule si spermatozoizi donati;
- sarcina in care femeia purtatoare este mama biologica copilului, adica isi cedeaza ovulele pentru conceperea copilului unui cuplu in care doar femeia este infertila, iar barbatul este fertil; sarcina se obtine tot prin tehnici de reproducere umana asistata, in vitro - ovulele mamei surogat sunt fertilizate cu spermatozoizii tatalui, iar embrionul este implantat apoi in uter.
Se poate apela la mama-surogat si in situatia in care ambii parteneri sunt fertili dar femeia nu poate duce la termen o sarcina.
Deseori, mama-surogat este mama biologica a copilului, conceperea copilului facandu-se prin intermediul inseminarii artificiale a acesteia cu sperma prelevata de la barbat.
La aceasta metoda se recurge in momentul in care femeia se confrunta cu probleme de fertilitate.
In cazul in care femeia este fertila dar nu poate duce la termen o sarcina, copilul este conceput folosind fertilizarea in vitro.
Pentru aceasta procedura, se preleveaza de la cuplu, ovule si sperma cu care se realizeaza cultivarea embrionului. Dupa incheierea procesului de fertilizare, embrionul este implantat in uterul mamei-surogat.
Cand trebuie luata in considerare apelarea la o mama-surogat
Ovarele sunt cele care produc ovulele, care vor fi fertilizate, asadar, orice boala care afecteaza ovarele, poate rezulta in probleme de fertilitate.
Diferite situatii precum instalarea menopauzei, varsta materna inaintata, insuficienta ovariana prematura, boli genetice ale mamei, ovare polichistice, tratamente chimioterapeutice (care pot distruge functionalitatea ovarina), reprezinta situatii in care apelarea la o mama-surogat poate fi luata in considerare.
De asemenea, se poate apela la o mama-surogat cand exista o serie de afectiuni legate de uter, precum o histerectomie, fibrom uterin, boli congenitale.
In general, cuplurile apeleaza la o mama-surogat dupa ce au incercat toate celelalte metode de conceptie, fertilizare in vitro, inseminare artificiala.
Tu esti pro sau contra ideii de mama surogat? Crezi ca, odata legalizata in Romania, va deveni o oportunitate pentru multe femei de a castiga bani sau ca este o sansa pentru cuplurile infertile de a deveni parinti? Spune-ne sugestiile tale in sectiunea de comentarii de mai jos!