Daca esti femeie, este foarte posibil sa te fi confruntat cu crampe menstruale – chiar daca nu ai auzit niciodata de "dismenoree", termenul medical care le defineste.
Crampele menstruale sunt dureri surde, care palpiteaza localizate in abdomenul inferior. Multe femei au crampe menstruale chiar inainte si timpul menstruatiei.
Pentru unele femei, acest disconfort este abia simtit. Pentru altele, poate fi indeajuns de sever incat sa afecteze activitatile zilnice pentru cateva zile din luna.
Crampele menstruale pot fi impartite in dismenoree primara sau dismenoree secundara.
Dismenoreea primara nu implica nici o anormalitate fizica si de obicei incepe in decurs de 6 luni pana la un an dupa prima menstruatie.
Dismenoreea secundara implica o cauza fizica primara, cum ar fi endometrioza sau fibroizii uterini. Daca ai dismenoree primara, exista cateva masuri pe care le poti adopta pentru a-ti ameliora disconfortul.
Poti sa fii sigura ca aceste crampe vor scadea in intensitate pe masura ce inaintezi in varsta si dispar adesea dupa sarcina. In cazul amenoreei secundare, este necesara tratarea cauzei primare.
Semne si simptome
Majoritatea femeilor au crampe menstruale cel putin o data in viata. Chiar daca este primara sau secundara, dismenoreea poate fi indeajuns de severa pentru a va perturba rutina zilnica.
Daca ai dismenoree primara, cel mai probabil ai dezvolatat-o in decurs de un an de la prima menstruatie. Este posibil sa ai crampe in continuare pana in jur de 30 de ani sau pana la prima nastere.
Atunci, dintr-un motiv necunoscut, este posibil sa fie mai putin intense. In cazul dismenoreei secundare, crampele pot incepe sau recidiva mai tarziu in viata, dar pot incepe oricand dupa prima menstruatie.
Semnele si simptomele dismenoreei pot include:
- Dureri surde, care palpiteaza localizate in abdomenul inferior
- Durere care radiaza in zona inferioara a spatelui sau a coapselor
Alte semne si simptome care pot aparea in combinatie cu crampele menstruale pot include:
- Greata si voma
- Scaune moi
- Transpiratie
- Ameteala
Cauze si factori de risc
In timpul menstruatiei, uterul se contracta pentru a ajuta la eliminarea endometrului.
Cauze ale crampelor menstruale
Prostaglandinele, substante asemanatoare hormonilor implicate in durere si inflamatie, provoaca aceste contractii ale muschiului uterin.
Nimeni nu stie sigur, dar multi experti sunt de parere ca prostaglandinele sunt cauza directa a dismenoreei primare. Nivelurile crescute de leukotriena – substanta implicata in procesul de imflamare – ar putea fi de asemenea un factor favorizant.
Exista mai multe afectiuni care pot cauza dismenoreea secundara. Printre care:
Aceasta afectiune dureroasa inseamna ca tesutul care protejeaza uterul pe interior este implantat in afara uterului, cel mai frecvent in tuburile falopiene, ovare sau in tesutul care captuseste pelvisul.
Adenomioza
Aceasta afectiune inseamna cresterea endometrului intre peretii musculari ai uterului.
Boala inflamatorie pelvina (BIP)
Aceasta infectie a organelor reproducatoare ale femeii este cauzata de obicei de bacterii transmise sexual.
Folosirea dispozitivului intrauterin (DIU)
Aceste dispozitive contraceptice mici, din plastic, in forma de T sunt introduse in uterul tau. Ele pot mari intensitatea crampelor, in special in primele luni dupa implantare.
Fibroizi uterini si polipi uterini
Aceste tumori si excrecente necancerigene cresc din endometrul tau.
Factori de risc
Factorii de risc asociati cu dismenoreea includ:
- O varsta sub 20 de ani
- Pubertate prematura (la varsta de 11 ani sau mai devreme)
- Sangerari abundente in timpul menstruatiilor (menoragie)
- Depresie sau anxietate
- Incercari de a scadea in greutate ( la femeile cu varste cuprinse intre 14 si 20 de ani)
- Faptul ca nu ai avut niciodata un copil
- Fumatul
Testare si diagnosticare - complicatii
Daca prima menstruatie ti-a venit in ultimii cativa ani si aveti crampe, este posibil ca durerea menstruala sa fie dismenoree primara si in acest caz nu trebuie sa va ingrijorati.
Cand sa mergi la medic?
Totusi, daca crampele menstruale iti perturba viata pentru cateva zile din luna sau daca esti mai in varsta si tocmai ai inceput sa ai crampe menstruale, trebuie sa mergi la medic.
Daca suferi de dismenoree secundara, primul pas pentru un tratament bun este sa afli cauza principala.
Testarea si diagnosticarea
Medicul tau iti va analiza istoricul medical si iti va face un control, inclusiv un examen pelvic.
In timpul examenului pelvic, medicul tau va verifica daca exista anormalitati ale organelor tale reproducatoare si va cauta semne de infectie.
Pentru a exclude alte cauze ale simptomelor tale sau pentru a gasi cauza dismenoreei secundare, medicul tau ar putea sa iti recomande teste de diagnosticare, cum ar fi:
- Teste imagistice. Aceste teste noninvazive ii permit medicului tau sa identifice anormalitati din interiorul pelvisului.
- Testele imagistice folosite cel mai frecvent pentru diagnosticarea cauzelor dimenoreei secundare includ ultrasunetele, tomografia computerizata (TC) si rezonanta magnetica (RM).
- Laparoscopia. Aceasta procedura chirurgicala presupune incizii mici pe abdomen si inserarea unui tub cu fibra optica cu o camera mica cu lentila. Astfel, medicul iti examineaza cavitatea abdominala.
- Histeroscopia. Aceasta procedura presupune unui instrument care transmite direct imaginea in vagin si cervix pentru examinarea canalului cervical si interiorul uterului.
Complicatii
Complicatiile dismenoreei secundare depind de cauza primara. De exemplu, boala inflamatorie pelvina poate provoca leziuni ale tuburilor falopiene si compromit in acest fel capacitatea de reproducere.
Leziunile pot provoca sarcina ectopica, cand ovulul fertilizat ramane in tuburile falopiene si nu mai calatoreste prin canal pana in uter, sau este implantat in alta parte in afara uterului. Endometrioza, o alta cauza posibila a dismenoreei secundare, poate duce la infertilitate.
Tratament si ingrijire
In cazul dismenoreei secundare este tratata cauza primara.
Tratament
In functie de cauza, tratamentul poate include antibiotice pentru a trata infectia sau interventie chirurgicala pentru indepartarea fibroizilor sau polipilor sau pentru tratarea endometriozei.
Disconfortul provocat de dismenoree poate fi redus prin folosirea directa a unui medicament anti-inflamator nonsteroidal (MAINS), cum ar fi aspirina, ibuprofenul (Advil, Motrin s.a.) sau naproxen (Aleve).
Pentru ameliorarea disconfortului sunt folositoare si metodele de ingrijire personala. In caz de crampe severe, medicul iti poate recomanda o doza redusa de contraceptive orale pentru prevenirea ovulatiei, ceea ce ar putea reduce producerea de prostaglandine si, in consecinta, severitatea crampelor.
Ingrijire personala
Poti incerca mai multe strategii de ingrijire personala pentru a reduce disconfortul dismenoreei primare. De indata ce incepe durerea, relazarea intr-o baie fierbinte sau folosirea unei comprese calde pe abdomen ar putea scada intensitatea crampelor.
Poti face, de asemenea, cateva schimbari in stilul de viata pentru a-ti imbunatati starea generala de sanatate si acest lucru ar putea sa reduca severitatea crampelor. Incearca urmatoarele:
- Fa exercitii regulat. Datorita exercitiilor se elibereaza o cantitate crescuta de endorfine in organism, care au efect de calmare a durerii.
- Odihneste-te atat cat e nevoie. Corpul tau s-ar putea sa fie mai putin vulnerabil la durere cand esti odihnita.
- Medicina complementara sau alternativa
Unele femei trateaza crampele prin masaj, yoga sau meditatie, activitati care elimina stresul si care ar putea ajuta la ameliorarea durerii si e putin probabil sa iti faca rau. Unele femei mai folosesc si acupunctura ca metoda de tratare.
Alina Sica
Redactor Copilul.ro