Ghidul metodelor pentru a deveni mama

Ghidul metodelor pentru a deveni mama ar putea deveni pentru societatea actuala un catalog tot mai des vizitat de cuplurile care nu pot concepe un copil pe cale naturala. Statistici recente arata ca aproape 30% dintre adultii casatoriti si dornici sa fie parinti au probleme de infertilitate, iar ponderea acestor cazuri nefericite continua sa creasca exponential de la an la an. Instinctul matern este deseori mai puternic decat impedimentele fiziologice, astfel ca femeile iau in calcul si alte modalitati prin care sa ajunga mamici, cu orice cost. Iata care sunt acestea.

Odata cu cresterea varstei la care tinerele femei decid sa isi intemeieze o familie, s-a dezvoltat si un stigmat al imposibilitatii de conceptie la nivel mondial. Acest fenomen nu ocoleste nici tara noastra, unde serviciile de asistare a reproducerii umane se dezvolta tot mai activ. Prin urmare, numarul metodelor de a deveni mama este tot mai generos si pentru populatia Romaniei, desi nu toate optiunile beneficiaza inca de un statut legal.

Tehnicile de reproducere umana asistata sunt o serie de metode medicale la care apeleaza cuplurile care se confrunta cu dificultati in conceperea unui copil. Procedurile utilizate in medicina moderna pentru sprijinul functiei reproducatoare presupun, in principal, recoltarea ovulelor de la femeile care isi doresc sa devina mamici si punerea lor in contact cu spermatozoizii, astfel incat sa se intoarca in pantecul pacientei fecundate.

Acestea sunt:

Injectarea spermatozoidului: injectarea unui singur spermatozoid in ovulul prelevat din organismul femeii, sub control microscopic, cu ajutorul unor instrumente speciale.

Inseminarea artificiala: introducerea spermei direct in cervix (inseminare intracervicala) sau in uter (inseminare intrauterina).

Fertilizarea in vitro: prelevarea ovulului si plasarea lui intr-un mediu fluid special, unde sa poata fi fertilizat de spermatozoizi.

Daca organele sexuale ale femeii nu secreta ovule si ea nici nu poate sa tina o sarcina, exista solutia cautarii unei mame-surogat. Aceasta va accepta sa fie inseminata artificial cu sperma barbatului din cuplul nefertil. Riscurile sunt asemanatoare cu cele ale oricarei sarcini normale.

Transferul de embrioni la o mama-purtatoare se aplica daca femeia care da ovulele nu are uter sau o sarcina ii pune viata in pericol. Dupa recoltarea ovulelor de la femeia din cuplu se procedeaza la fel ca la fertilizarea in vitro. Mama-purtatoare va prelua embrionii cuplului nefertil. Aceasta procedura este mai dificila, intrucat necesita sincronizarea perfecta a ciclului mamei biologice cu cel al purtatoarei.

Aceasta metoda presupune ca o femeie sa apeleze la o banca de sperma, unde o serie de donatori anonimi si-au pus la dispozitie materialul genetic pentru inseminarea artificiala. Unii medici pot propune amestecarea spermei donatorului cu cea a partenerului, pentru ca, cel putin teoretic, sa existe posibilitatea de a se naste propriul copil.

Procedura de infiere a copilului in scopul educarii acestuia in sanul familiei poarta denumirea de adoptie. Birocratia, constrangerile legale si anii de asteptare determina adesea cuplurile sa renunte la aceasta varianta. Pentru cei care nutresc, insa, o dragoste nestavilita pentru copii, adoptia se transforma intr-o sansa minunata de a avea o viata de familie normala.