E necesar:
1. Sa mergi la medic pentru o consultatie preconceptionala ( pana la sarcina).
2. Cere sa-ti fie testata glanda tiroida (valorile TSH seric, T4, T3, si markerii anti-Tg, anti-TPO).
3. Daca esti deja insarcinata mergi la medic pe cat e posibil mai devreme.
4. Raporteaza medicului toate simptomele noi aparute sau problemele, care te supara, acesti "indici" servesc ca un ajutor pretios in stabilirea diagnosticului.
5. Afla daca cineva dintre membrii familiei tale sufera sau au suferit de dereglari ale gladei tiroide si pune medicul la curent cu acest fapt.
6. Chiar daca rezultatele testarii nu indica schimbari patologice, fii precauta si primeste necesarul de iod si vitamine, atat pana la sarcina cat si pe parcursul ei.
7. Daca ti-a fost diagnosticata o hiper- sau hipotiroidie incepe tratamentul indicat imediat (chiar daca esti insarcinata, preparatele indicate, de obicei, nu creeaza pericol pentru viitorul copil).
8. Mergi la medic atat de frecvent cat ti se cere (monitorizarea riguroasa asigura succesul tratamentului).
9. Este util sa testezi functia tiroidei pe parcursul primului an dupa nastere (pentru excluderea asa numitei tireoidite postpartum).
10. Cere pentru copilul tau testul TSH seric pe parcursul (6-8 saptamani de la nastere).
S-a constatat ca dereglarile glandei tiroide se intalnesc de 5 ori mai frecvent la femei decat la barbati, in special cu predominanta hipotiroidismului, ca manifestare clinica. De asemenea, e important de inteles ca functionarea tiroidei este afectata de schimbarile care se produc in organismul femenin pe parcursul vietii (maturarea sexuala, graviditatea, menopauza).
Iodul este un component esential al hormonilor tiroidieni si insuficienta lui e urmata de insuficienta tiroidiana.
Fiind implicat in producerea hormonilor tiroidieni, el participa in toate actiunile acestora: rol "cheie" in metabolismul celular, rol "cheie" in procesul de crestere si diferentiere a tuturor organelor si in particular a creierului. Etapa hotaratoare a dezvoltarii creierului la specia umana este reprezentata de viata fetala si primii 3 ani post-natali. Deficitul iodat in aceasta perioada critica produce alterari ireversibile in dezvoltarea creierului, consecinta clinica fiind retardarea mintala.
Fa-ti timp si citeste aceste randuri. Este esential sa constientizezi ca testarea glandei tiroide este foarte importanta deoarece dereglarile ei aduc aportul lor in complicaþiile sarcinii si pot afecta grav sanatatea proprie si sanatatea viitorului copil.
Ce este tiroida?
Tiroida este o glanda cu secretie interna asemanatoare unui fluture, situata in regiunea cervicala anterioara, sub "marul lui Adam". Aripile fluturelui sunt reprezentate de 2 lobi ai glandei tiroide, iar corpul lui este istmul, care uneste lobii.
Fiecare lob masoara 2,5 - 4 cm in lungime; 1,5 – 2 cm in latime si 1,5 cm in grosime. Volumul tiroidian mediu este de 25 ml la barbati si 18 ml la femei, greutatea medie este de 25 – 30 g. Fiind o glanda cu secretie interna ea apartine sistemului endocrin (ca si hipofiza, glandele paratiroide, pancreasul, glandele suprarenale, ovarele si testiculele).
Care este rolul tiroidei in organismul uman?
Desi mica in greutate si dimensiuni, tiroida este foarte importanta prin producerea hormonilor, care au influenta asupra tuturor celulelor, tesuturilor, organelor si sistemelor organismului uman.
De exemplu:
- detine rolul cheie in metabolismul celular (activitatea chimica din celule).
- participa la maturarea sistemului nervos central (SNC) si functionarea lui normala.
- influenteaza de asemenea functionarea sistemului cardiovascular, aparatului digestiv si muscular.
- detine control asupra starii si culorii pielii si parului, temperaturii si greutatii corpului, regularitatii ciclului menstrual si fertilitatii si multe alte functii.
Cum functioneaza glanda tiroida?
Glanda tiroida absoarbe iodul din organism (pe care il primim cu produsele alimentare si apa) si produce in celulele sale doi hormoni iodati: tiroxina (T4), triiodtironina (T3) si un hormon,care nu contine iod – calcitonina. Intrand in circulatia sanguina, acesti hormoni sunt transportati in toate organele si sistemele si exercita asupra lor functiile sus numite.
Asadar, productia si secretia hormonilor tiroidieni variaza in functie de cantitatea de iod absorbita in organism. In zonele geografice cu deficit de iod, unde continutul lui in produsele alimentare si in apa este insuficient, glanda tiroida va produce o cantitate insuficienta de hormoni, consecintele fiind dereglari in functionarea intregului organism.
E important de retinut ca iodul este componentul esential al hormonilor tiroidieni si atat excesul cat si insuficienta lui producand dereglari in functionarea glandei tiroide.
Afectiuni produse de deficitul de iod
Care este necesarul de Iod?
Aportul alimentar real de iod variaza intre 60 – 130 mg/zi. Conform OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) necesarul de iod este:
- perioada pubertara, adolescenta si adulta: 150 mg/zi
- femei gravide: 200 mg/zi
- copii 0 – : 90 mg/zi
- copii 6 luni – 10 ani: 90 – 120 mg/zi
Deficitul iodat (carenta iodata) este agravat de graviditate, de aceea in sarcina necesarul de iod e mai ridicat.
E important de retinut care sunt perioadele critice in timpul carora necesarul de iod trebue sa fie strict respectat: sarcina si alaptarea, 0 – 3 ani ( perioada de dezvoltare a creierului).
Care sunt afectiunile produse prin deficitul de iod (IDD) in perioadele critice?
La nou – nascuti:
- gusa
- hipotiroidism subclinic sau clinic manifestat
- greutate mica la nastere( hipotrofie)
- anomalii congenitale (inascute)
- cresterea morbiditatii perinatale
In perioada copilariei:
- gusa
- hipotiroidism subclinic sau clinic manifestat(mixedem)
- cretinism endemic (deficit mintal si afectarea dezvoltarii fizice cu surdomutitate, nanism s. a.)
La femei:
in perioada fertila:
- gusa
- hipotiroidism subclinic sau clinic manifestat(mixedem)
- dereglari de ciclu menstrual
- infertilitate
in sarcina:
- avorturi repetate (habituale)
- nasteri premature
- moarte intrauterina a fatului
- preeclampsie (hipertensiune indusa de sarcina)
- abruptio placentae ( dezlipire de placenta cu hemoragie)
- disfunctii a sistemului cardiac
- anemie
- hemoragii postpartum
Cere sa-ti fie testata glanda tiroida!
Care sunt formele clinice ale dereglarii glandei tiroide?
Cele mai frecvent intalnite forme clinice ale dereglarilor tiroidiene sunt:
Hipertiroidismul ( hormoni tiroidieni in exces) manifestat prin boala Graves-Basedow, adenomul toxic si gusa multinodulara toxica.
Hipotiroidismul(deficit de hormoni tiroidieni) manifestat frecvent prin tiroidita autoimuna Hashimoto, hipotiroidia produsa prin deficitul de iod si tiroidita postpartum. Forma severa de hipotireoidie se numeste "mixedem".
Atat hipertiroidismul cat si hipotiroidismul pot fi asociate cu marirea glandei tiroide in volum asa numita "Gusa". Gusa poate fi difuza sau nodulara. Cand gusa se intalneste frecvent intr-o zona cu deficit de iod, se foloseste termenul de "gusa endemica" si este una dintre formele de manifestare a IDD (afectiunele produse prin deficitul iodat).
Hipertiroidismul
Semnele si simptomele:
- hiperexcitabilitate,nervozitate, anxietate
- intoleranta la temperaturi inalte
- exoftalmie
- tahicardie (ritm cardiac frecvent)
- piele fina, roza, calda
- apetit crescut
- scaune frecvente (diaree)
- pierdere in greutate (subponderitate)
- repezeala in miscari (hiperkinezii)
- menstruatii neregulate, amenoree.
Hipotiroidismul:
Semnele si simptomele:
- depresie, apatie, somnolenta, "gauri in memorie"
- intoleranta la frig
- edem periorbitar
- bradicardie (ritm cardiac scazut)
- piele galbena, uscata, aspra, rece
- cadere inexplicabila a parului
- voce ragusita
- crampe musculare dureroase
- constipatie
- adaugire in greutate supraponderitate)
- lentoare in miscari
- menstruatii neregulate, infertilitate.
Care este diagnosticul disfunctiei glandei tiroide?
Examenul clinic atent si competent asigura diagnosticarea dereglarilor tiroidiene.
Ne vom referi mai jos numai la metodele simple si accesibile. Prima si cea mai accesibila este anamneza, prin care medicului ii sunt raportate simptomele si semnele bolii. Examenul tiroidei prin palparea dimensiunilor glandei permite depistarea "gusii"(maririi in volum). In cazul maririi considerabile glanda devine palpabila si vizibila.
O marire neconsiderabila in volum a tiroidei este diagnosticata prin Ecografie (volumetrie ecografica). Alta metoda informativa este scintigrafia (imagierea glandei) realizata cu izotopi ai iodului I 131, I 123. Aceasta metoda permite depistarea anomaliilor de sediu al glandei si a nodulilor tiroidieni "calzi" sau "reci".
Depistarea dereglarilor atat clinice cat si subclinice ale tiroidei se efectueaza prin aprecierea constituentilor sanguini. Sunt testate valorile TSH seric, T 4, T 3 si apeciati markerii autoimunitatii tiroidiene Tg si TPO.
Care este profilaxia si tratamentul dereglarilor tiroidiene?
Problema dereglarilor tiroidiene si complicatiilor, care survin in aceste dereglari, consta nu in dificultatea tratamentului ci in dificultatea depistarii. In mai mult de jumatate din cazuri patologia ramane nedepistata din cauza simptomelor nespecifice ca oboseala, depresia, "gauri in memorie", nervozitatea sau hiperexcitabilitatea, adaugirea in greutate sau constipatie, care sunt atribuite vietii cotidiene sau sarcinii.
O patrime din hipotiroidii au tendinta de a parcurge subclinic, deci aproape asimptomatic si pot fi depistate numai prin verificarea clinica a glandei tiroide sau testarea valorilor TSH, T4, T3. Insa este important de realizat ca atat formele clinice pronuntate cat si cele subclinice isi aduc aportul lor in complicatiile sarcinii si pot afecta grav sanatatea proprie si sanatatea viitorului copil.
Deci, profilaxia consta in depistarea si tratarea la timp a dereglarilor tiroidiene si in respectarea necesarului de iod mentionat mai sus, in special in perioadele critice ca sarcina, alaptarea si perioada copilariei. Este necesara de asemenea folosirea sarii iodate atat in bucatarie cat si in alimentatia animala.
Scopul tratamentului consta in mentinerea la un nivel normal al hormonilor tiroidieni, in obtinerea asa numitei "eutiroidiei". Deci, in hipotiroidism, pentru a substitui insuficienta hormonilor sunt administrati hormonii tiroideni sintetici.
In hipertiroidism sunt administrate preparate antitiroidene, pentru a bloca excesul de hormoni. Preparatul, dozarea si felul administrarii poate fi determinat de un medic-specialist endocrinolog.