"Mara ta e zen. Nu e ca E. a mea care e argint viu si te poate lasa lesinat in jumatate de ora". Conversatiile astea intervin des intre P. si mine cand povestim despre timpul alocat copiilor nostri.
Ea pleaca cu fiica ei in parc, un weekend la munte sau intr-o plimbare de o zi in natura, eu sunt cel care isi duce copilul la film, o invata sau chiar o lasa sa isi aleaga tinutele, o momeste la o iesire in parc pe trotinete sau la un badminton.
Copiii nostri sunt intr-adevar diferiti, dar si noi avem povesti de viata diferite. Divortul meu a aparut dupa 8 ani de casnicie, P. s-a trezit single mom pe nepusa masa. Dupa 4 luni de la nastere era inapoi la job. A optat pentru varianta bonei si a avut noroc sa nu repete selectia decat de doua ori.
"Prima data am ales o persoana tanara, la vreo 20 de ani. Am crezut ca fiind la varsta asta va putea sa faca fata unui copil care cerea sa fie schimbat des, scos la plimbare etc. Cu alaptatul gasisem o solutie de a fugi de la birou, intre doua joburi, pentru a-mi hrani copilul. Dar s-a dovedit ca greseam.
Alesem o persoana care avea intentia sa fie extrem de grijulie, ca si mine, iar copilul era in culmea rasfatului. Noaptea nu aveam ragaz de liniste pentru ca se trezea E. si isi cerea dreptul la rasfat, la leganat. Cu a doua bona am avut noroc.
Am gasit o persoana spre 50 de ani, fosta asistenta medicala si care i-a dat bebelusului o educatie spartana. Si nu doar copilul s-a trezit educat, ci si eu. Practic, m-a invatat ca nu trebuie sa ma reped spre patutul ei ori de cate ori plange si sa o iau in brate. M-a invatat sa nu ma sperii daca vad ca regurgiteaza mancarea", povesteste iubita mea.
Ecuatie cu doua variabile
Din punctul ei de vedere, selectia bonei se face atat in functie de experienta acesteia, cat si de tipul de familie in care trebuie sa se integreze: familie cu doi parinti sau, asa cum a fost cazul ei, monoparentala.
"Sunt doua variabile in ecuatia aceasta; bona si parintele. Copilul nu are nicio legatura. Sa nu iti inchipui ca alegi bona in functie de copil. Un sugar e un sugar, trebuie ingrijit, dar e absurd sa iti inchipui ca poate fi si consultat.
Daca este sa ma intrebi acum, recunosc cinstit ca stand acasa intreg concediul maternal mi-as fi rasfatat copilul. Asta si din cauza ca m-am trezit mama singura, iar dezechilibrul meu emotional s-a manifestat mereu printr-o protectie aproape exagerata fata de E.
Am invatat sa ma comport mai pragmatic abia de la a doua bona. Avea doi copii pe care ii crescuse si trucul detasarii de senzatia ca trebuie sa raspunzi imediat la orice scancet al copilului l-am deprins de la ea", isi aminteste P.
La intrebarea mea:"Cum alegi bona potrivita?", iubita mea exceleaza in aprecieri de genul: "Pai, nu trebuie sa fie nici prea tanara, oricate recomandari ar avea, pentru ca nu are experienta cresterii unui copil, dar nici prea batrana. Daca este prea in varsta s-ar putea sa nu faca fata sarcinii de a ingriji peste zi un copil pana pe la 3-4 ani".
In plus, trebuie sa tii cont si de familia copilului, daca este una in care parintii reusesc sa isi paseze unul altuia sarcina ingrijirii copilului sau daca este monoparentala, caz in care bona trebuie sa isi faca simtita prezenta mai mult".
De ce am ales povestea asta cu bone? Hmm, cu mine si cu Mara nu are o legatura evidenta, in contextul in care fiica mea a crescut langa fusta mamei un an si jumatate dupa care a intrat sub observatia fostei soacre si apoi iarasi in sarcina noastra.
Cum insa serviciile unei bone sunt o solutie tot mai des intalnita in cazul cuplurilor tinere am considerat ca nu ar strica sa aflati cateva elemente care va pot ajuta in selectarea persoanei potrivite pentru cresterea copilui.
Aaa, si sa nu uit! Verificarea persoanei introdusa in casa si modul in care relationeaza cu copilul este obligatorie. "Tot timpul cat am lasat copilul in grija bonelor am avut camere de supraveghere ascunse prin casa. Seara urmaream pe calculator ce se intamplase in lipsa mea", mai spune P.