Micutii trebuie sa se simta acceptati, iubiti si respectati. Este esential ca acestia sa invete sa lucreze la emotiile lor, astfel incat sa poata defini identitatea lor.
Intre 0 si 6 ani, copiii trebuie sa se simta acceptati, iubiti si respectati. Este esential ca acestia sa invete sa lucreze la emotiile lor, astfel incat sa-si poata defini identitatea, modul de gandire si, in cele din urma, locul pe care doresc sa-l ocupe in viata.
Din punctul de vedere al metodologiei de interventie, ar fi bine sa tii cont de teoria sociala a lui Bandura, psiholog si profesor emerit, care subliniaza rolul modelelor in procesul de invatare.
Acest lucru sugereaza includerea modelarii ca strategie de interventie si subliniaza modul in care modelele (parintii, profesorii, membrii familiei, colegii, personajele mass-media etc.) pot influenta atitudinile, credintele, valorile si comportamentele celor mici, la aceste varste.
Sfaturi pentru educarea emotiilor
Adultii ar trebui sa favorizeze o buna practica a educatiei emotionale.
- Accepta si permite-i copilului sa planga. Lasa micutul sa-si exprime, fara interdictii, emotiile pe care le simte. Orice micut are dreptul sa-si arate tristetea. Deci, nu ar trebui sa-i spui "gata, nu plange." Plansul este o modalitate de a cere ajutor. Cand este un vorba despre un bebelus poate insemna foame, durere, furie - "vreau sa ma iei" sau doar "lasa-ma in pace". Unele moduri de a suprima emotiile sunt: "Nu plange!", "Ce prostie!", "Se mai intampla, nu este nimic", "Cel mai important lucru este ce mi se intampla mie, nu tie".
- Lucrurile negative sunt importante. Nu elimina emotiile negative. Copilul trebuie sa traiasca stari pozitive si negative pentru o buna invatare emotionala. Sentimentul de frica, de chinuri, de vina sau de rusine este la fel de important ca senzatia de bucurie, fericire, dragoste sau afectiune. Ambele ofera un mesaj.
- Emotiile au un nume. Invata-ti micutul sa-si exprime si sa numeasca emotiile. Un bebelus nu are cuvinte pentru a spune ce are. Prima sa limba este plansul. Cand invata sa vorbeasca, daca adultul i-a oferit un model de invatare emotionala bazat pe intelegerea emotionala, isi poate exprima si numi emotiile.
- Emotiile sunt legitime. In cazul in care copilul nu le poate exprima, deoarece in primele luni de viata emotiile care se manifesta sunt total spontane, este important ca, atunci cand el tipa sau se infurie, adultul sa ii permita sa faca acest lucru. De exemplu: "esti suparat pentru ca nu am jucat ce ai vrut tu?" In plus, oferind mesaje precum: "Inteleg ca esti suparat, dar te iubesc," ii reamintesti ca nu ti-ai schimbat sentimentele fata de el, chiar daca, uneori, te enervezi si il mai certi.
- Fa copilul sa se simta valoros, important si arata-i ca atat nevoile, cat si realitatile lui sunt luate in considerare. Emotia este o miscare care porneste din interior si se exprima in exterior.
- Erorile sunt importante. Nu este nicio problema daca copilul greseste, pentru ca asa invata sa fie mai autonom din punct de vedere emotional. Din ce in ce mai mult, cel mic isi va intelege emotiile si va deveni constient de sentimentele lui si nu va avea nevoie de atat de mult de un adult pentru a putea sa se calmeze.
- Socializeaza in spatii speciale. Un copil trebuie sa aiba unde sa stabileasca relatii sociale sanatoase. El trebuie sa relationeze cu ceilalti si poate face acest lucru de la o varsta frageda, daca se faciliteaza calea catre relatii interpersonale, cum ar fi un loc de joaca.
- Emotiile pot fi controlate. Trebuie sa faci copilul sa inteleaga ca emotia nu trebuie neaparat sa fie derivata dintr-un anumit comportament, dar ca emotiile pot fi controlate. De exemplu, furia nu trebuie sa duca la violenta.
- Incurajeaza invatarea si dezvoltarea empatiei la copil. Prin urmare, adultul este cel care trebuie sa ajute micutul sa ia in considerare problemele celorlalti sa ajute la intelegerea punctelor lor de vedere, a sentimentelor si a emotiilor lor. Acest lucru va contribui la coexistenta si relatia cu ceilalti.
Sursa: "Educarea emotiilor copilului (intre 0 si 6 ani) si "Reflectii si propuneri practice," de Đlia López Cassà (Ed. Wolters Kluwer).