Un copil începe să plângă (indiferent de motiv ) și auzim un părinte spunând fraze precum "E în regulă", "Nu mai plânge" ..... De multe ori, spunem aceste cuvinte cu cele mai bune intenții. Cu toate acestea, prin aceste fraze le invalidăm și le minimalizăm emoțiile.
Atunci când copilul plânge, este supărat sau pare supărat, este util să știm care este motivul care a declanșat această stare de spirit. Dacă avem aceste informații în prealabil, ne va fi mai ușor să le înțelegem poziția sau reacția.
Este important să înțelegem că toate emoțiile sunt declanșate de un stimul și că acest stimul generează un răspuns. Într-un procent ridicat de cazuri, copiii răspund într-un mod reactiv, adică nu se opresc și nu se gândesc la răspuns, ci pur și simplu acționează: fie cu un țipăt imens, o ușă trântită, o lovitură, un strigăt sfâșietor.....
Atunci când ne confruntăm cu o situație de plâns, este foarte frecvent să auzim mamele și tații spunând frazele tipice "Nu plânge", "Haide, nu e mare lucru", "Căzătura aia nu a fost nimic"... Când spunem aceste fraze, devalorizăm ceea ce s-a întâmplat, precum și modul lor de a acționa, care poate să ne placă sau nu, dar pe care trebuie să îl înțelegem. Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, trebuie să acționăm în mod opus, adică să îi înțelegem și să empatizăm cu ei.
Iată câteva sfaturi care vă pot ajuta:
1. Schimbați "Nu plânge" cu "Înțeleg că plângi".
Imaginează-ți că atunci când plângi, ți-ar plăcea să ți se spună "Nu plânge, nu e așa de rău"? Cu siguranță că în acel moment ai nevoie să te simți consolat și înțeles. Ei bine, ar trebui să știți că același lucru se întâmplă și cu copiii noștri.
În loc să spui: "Nu plânge", poți spune: "Dragă, înțeleg că plângi, probabil că acea căzătură a fost dureroasă, hai să ne uităm la ea încet". De asemenea, puteți spune: "Înțeleg că plângi, este normal că nu ți-a plăcut ce a spus prietenul tău, pot să fac ceva să te simți mai bine?
2. Înlocuiți "Este în regulă" cu "Înțeleg că te simti asa. Vrei sa facem...".
Atunci când pierdem ceva sau pe cineva prețios, este posibil să fim inundați de sentimente de mare tristețe. În cazul adulților, putem pierde un membru al familiei, un loc de muncă, un partener sau o șansă de promovare... În acel moment am dori sa ne fie inteleasa durerea.
3. Evitați "Frica este pentru lași" și înlocuiți-l cu "De ce ai nevoie ca să nu-ți mai fie frică?
Imaginează-ți, de asemenea, că frica te blochează și că te copleșește și te face să plângi, ți-ar plăcea să ți se spună: "Nu plânge, esti laș"? Este la fel și în cazul copiilor.
Această teamă îi poate limita și pune stăpânire pe ei, iar reacția lor este probabil să fie plânsul. Așa că haideți să nu le etichetăm și să nu le judecăm reacția. În schimb, putem spune: "Înțeleg că îți este frică, de ce ai nevoie pentru a ieși din această situație" sau "Vrei / ai nevoie ca eu să rămân cu tine".
4. Nu spuneți "Nu mai plânge și nu te enerva", ci spuneți "Pari supărat, vrei să vorbești cu mine?
Există momente în care suntem frustrați, furioși, iritați etc. și suntem capabili să atingem niveluri înalte și să plângem. Da, și adulții plâng și ei și trebuie să ne dăm voie să plângem dacă avem chef.