Cei mai multi parinti apeleaza la co-sleeping in primele luni de viata ale bebelusului. Asta deoarece mamei ii este mai usor sa alapteze bebelusul in timpul noptii. Dar vine o perioada in care bebelusul doarme toata noaptea si nu se mai trezeste pentru a fi hranit. Este acesta momentul la care trebuie sa renunti la co-sleeping?
Probabil ai auzit de multe ori ca nu trebuie sa dormi cu bebelusul pentru ca “se obisnuieste asa”, “nu va mai dormi niciodata singur”, “o sa iasa un rasfatat”. Insa nu este nimic mai neadevarat. Copilul are propriul lui ritm de a se dezvolta. Fiecare copil este diferit. Unii au nevoie de mai multa protectie si atentie, altii sunt mai independenti de mici. Prin urmare, cel mai bine este sa acorzi atentie nevoilor copilului tau.
Co-sleepingul, multiple beneficii pentru mama si copil
Dr. Cristina Granja Martínez , medic pediatru la Spitalul Vithas Vigo , explica faptul ca dormitul impreuna are multiple beneficii si este un obicei comun care “garanteaza supravietuirea speciei”.
„De-a lungul istoriei umanitatii, copiii s-au culcat cu parintii lor, deoarece acest contact continuu favorizeaza dezvoltarea legaturii afective, bunastarea bebelusului, dezvoltarea neuronala si capacitatea de a raspunde in mod adecvat situatiilor stresante. In plus, favorizeaza alaptarea ”., a declarat dr. Cristina Granja.
Pediatrul sustine ca practica de co-sleeping trebuie sa dureze pana in momentul in care parintii si copilul decid ca pot dormi separat.
In plus, sustine aceasta practica, dar si alaptarea cat mai deasa pe timp de noapte, intrucat “alaptarea are un efect protector impotriva sindromului de moarte subita a sugarului (SIDS)”.
Durata co-sleepingului este o decizie pe care trebuie sa o ia fiecare familie in parte
Dupa ce vine pe lume primul copil, tentatia mamelor de a asculta fiecare sfat primit de la cei din jur este mare. Este important iinsa ca mamele sa-si asculte instinctele si sa ii sa tina cont de nevoile copiilor.
Margot Sunderland, directorul educatiei de la Centrul pentru sanatate mintala pentru copii din Londra, si autor al cartii „Stiinta de a fi parinti”, sustine co-sleepingul pana la varsta de cel putin cinci ani. Recomandarea acestuia se bazeaza pe studiile care arata beneficiile pe care co-sleepingul le are asupra dezvoltarii creierului copiilor.
Mai mult, medicul Margot Sunderland sustine ca nu exista dovezi care sa sustina practica antrenarii copiilor sa doarma singuri inca din primele saptamani de la nastere. Mai mult, studiile arata ca aceasta este daunatoare. Le fel cum este daunatoare si practica de a lasa copilul sa planga noaptea, pentru a invata sa doarma fara sa mai ceara mancare.
Mai mult, medicul precizeaza ca studiile efectuate in ultimii ani arata ca „orice separare de parinti creste nivelul hormonilor de stres precum cortizolul."
Neonatologul Nils Bergman, directorul Maternitatii din Mowbray (Africa de Sud), sustine ca practica de co-sleeping trebuie sa aiba loc pana la varsta de cel putin trei ani. Afirmatiile acestuia se bazeaza pe un studiu efectuat chiar de el pe un esantion de 16 copii carora le-a analizat obiceiurile de somn. Nu numai ca a observat ca ciclurile de somn au fost intrerupte mai frecvent in cazul bebelusilor care dormeau separat de mame, dar a descoperit ca acestia aveau nivelul de stres de trei ori mai mare fata de copiii care dormeau alaturi de mamele lor.
Cand sa NU practici co-sleepingul
Desi co-sleepingul are numeroase beneficii atat pentru copii cat si pentru parinti, exista trei situatii in care aceasta practica este priculoasa pentru bebelus si trebuie evitata.
-
Cand copilul este prematur
-
Daca mama sau tatal a consumat bauturi alcoolice, medicamente care dau stari de somnolenta sau somnifere
-
Situatii de oboseala extrema - exista riscul de a te intoarce peste copil.
Sursa foto: pexels.com