Incepand cu varsta de 2 ani si pana cand implineste 4 ani aproape fiecare copil isi va intreba obsesiv parintele "de ce?" Se afla in perioada in care curiozitatea sa este foarte mare si vrea sa afle cat mai multe, de aceea iti pune aceasta intrebare de zeci de ori pe zi.
Chiar si atunci cand il rogi sa faca un lucru, indiferent daca sunteti acasa sau intr-un magazin, copilul te va intreba de ce sa faca asa. Iar cand iti pune aceasta intrebare de 20, 30... 50 de ori pe zi, rezervele tale de rabdare incep sa scada.
Cum trebuie sa procedezi
In loc sa iti pierzi rabdarea si sa ii dai copilului un raspuns pe fuga ori sa ii spui "pentru ca asa am spus eu", o buna tactica de abrodare este sa ii spui "pai sa imi spui tu de ce". Apoi tot ceea ce trebuie sa faci este sa il astepti pe cel mic sa vina cu o explicatie.
De asemenea, incepe sa ii pui si tu intrebari ajutatoare. Totodata, in loc sa ii spui copilului sa nu mai sara in pat, inainte de culcare, pentru ca el o sa te intrebe "de ce", mai bine abordeaza astfel situatia si spune-i: "crezi ca daca tu sari asa inainte sa dormi, corpul tau poate sa se pregateasca pentru somn?" Dupa ce a formulat aceasta intrebare, lasa copilul sa se gandeasca la un raspuns, apoi ai rabdare si asculta tot ceea ce are de spus.
Atunci cand ii raspunzi, practic, cu o alta intrebare, ca sa il faci pe el sa gaseasca propriul raspuns este important sa ai un ton calm, sa arati si curiozitate, pentru ca in cazul in care copilul te vede lipsit de interes, este posibil sa se supere si sa nu mai obtii niciun raspuns de la el, iar peste cinci minute sa te intrebe din nou "de ce".
Il vei face si pe el sa gandeasca mai mult, fapt care ii stimuleaza creativitatea si inteligenta. Aceasta este si o modalitate prin care micutii invata cuvinte noi si isi dezvolta limbajul.
Alte sfaturi de care sa tii cont:
- da dovada de multa rabdare pana cand micutul tau vine cu un raspuns, pentru ca cei mici pot avea nevoie de mai mult timp ca sa se gandeasca, ei nu gandesc la fel de rapid ca un adult, mai ales ca nu au atata experienta de viata ca adultii;
- acorda atentie limbajului corpului: daca iti tii mainile incrucisate, incepi sa bati din picior si ai fata incruntata, nu te astepta la o reactie; in schimb, iti poti pleca putin capul spre copilul tau, adoptand o fata ganditoare, sa ii transmiti mesajul ca astepti cu interes un raspuns;
- ofera-i ajutor atunci cand vezi ca se poticneste sau cand explicatiile pe care le ofera sunt departe de adevar sau sunt incomplete.
De exemplu, sa presupunem ca tu i-ai spus ca nu trebuie sa manance pasta de dinti si l-ai provocat sa iti spuna de ce nu e bine sa faca acest lucru, iar copilul iti spune ca el crede ca nu trebuie sa manance pasta de dinti pentru ca nu are gust bun. Tu trebuie sa vii sa completezi raspunsul si sa ii spui copilului ca raspunsul sau este corect, ca pasta de dinti nu are un gust bun, precum cel al mancarurilor, insa nu este bine sa o mancam si pentru ca nu contine minerale si vitamine precum mancarurile, iar daca inghite o cantitate prea mare, atunci poate sa il doara burtica;
- nu ii da copilului nici raspunsuri prea lungi sau elaborate, pentru ca el fie nu va intelege nimic din ceea ce ii spui, fie va intelege doar anumite parti din explicatiile tale si va incepe sa iti puna si mai multe intrebari. Alege cu grija cuvintele pe care le folosesti, iar daca utilizezi un cuvant mai elaborat ai grija sa ii explici de fiecare data micutului tau ce inseamna acel cuvant.
Nu il lasa niciodata fara sa ii dai un raspuns
Oricat de obosit ar fi un parinte sau oricat de dificil ar fi sa ii dai copilului raspuns la intrebarea "de ce?", specialistii sunt de parere ca trebuie sa nu iti repezi copilul si sa ii dai intotdeauna un raspuns, oricat de mic ar fi acesta. Daca eviti des sa ii raspunzi, copilul va avea tendinta sa se inchida in el, va crede ca nu il iei in serios.
Asa ca raspunde-i de fiecare data copilului tau si fa-ti timp pentru el, pentru ca astfel il faci sa aiba incredere in el.