Cand copiii sunt mici, in mod normal se joaca cu prietenii sub supravegherea parintilor, care sunt mereu dispusi sa intervina pentru a rezolva micile dispute aparute de obicei din cauza jucariilor. In schimb, cand incep gradinita sau scoala, copiii sunt nevoiti sa isi gestioneze singuri conflictele si nu o vor face mereu in cel mai potrivit mod. Atunci iese la iveala si adevarul despre cat de permisivi sunt sau au fost unii parinti.
De multe ori copiii se lasa purtati de impulsuri si vor lovi partenerii de joaca sau colegii de gradinita ori de scoala fara motiv; aproape la fel de grav, vor lovi in alti copii cu cuvintele, batandu-si joc de ei. Menirea parintilor este, in aceste situatii, sa stea de vorba cu copiii lor si sa ii faca sa inteleaga ca astfel de comportamente au consecinte neplacute si pentru cel lovit, si pentru cel care loveste. In teorie este simplu! Insa exista si acel gen de parinte care isi va apara copilul chiar si atunci cand stie ca a facut ceva rau si, mai rau, ii va apara comportamentul, fara sa ia nicio masura – parintele mult prea permisiv.
Cum recunosti un parinte ultra permisiv
Este vorba despre acei parinti pentru care tot ceea ce face copilul lor este corect, bun, frumos, justificat. De fapt, cand alti parinti stau de vorba cu ei despre comportamentele nepotrivite ale copiilor lor, acestia vor apela la diferite strategii pentru a le gasi scuze si pentru a evita sa-si asume responsabilitatea.
Vrei sa stii daca te numeri printre parintii prea permisivi? Iata cateva caracteristici pe care, daca le recunosti in metodele tale de parenting, poate ar trebui sa le corectezi.
Are mereu la indemana o scuza
Acest gen de parinte este pregatit sa eludeze responsabilitatea copilului pentru o fapta rea si nu este niciodata dispus sa recunoasca greseala comisa. Nici pe a copilului, nici pe a sa. Gaseste mereu o explicatie pentru cele intamplate, astfel incat copilul sau sa nu fie obligat sa prezinte scuze.
Transforma victima in agresor
Cand copilul sau a lovit, sigur a vazut sau banuieste ca a fost provocat. Cand copilul lui a stricat o jucarie, precis a luat-o deja stricata de la proprietar, iar acum acesta vrea sa dea vina pe el. Nu ezita nicio clipa sa dea vina pe un alt copil si sa sustina ca al lui nu a avut nicio legatura cu problema aparuta.
Se arata mereu profund jignit
Parintele prea permisiv cu propriul copil se va simti ofensat de ideea ca acesta ar fi putut face o greseala, nu va putea sa creada ca asa ceva este adevarat, ba, mai mult, se va declara convins că nu este posibil si ii va discredita pe ceilalti copii sau pe adultii care semnaleaza problema, in ciuda dovezilor evidente.
Minimalizeaza fapta
Pentru a "rezolva" o situatie neplacuta provocata de copilul sau va spune ca este lipsita de importanta, o "copilarie", va incerca sa o faca uitata fara a discuta vreo secunda cu copilul sau despre ce s-a intamplat.
Care este consecinta acestor comportamente? Copilul nu va intelege ca a gresit si va repeta gesturile nepotrivite. Intelegand ca parintele sau il va apara mereu, nu va inceta sa loveasca sau sa jigneasca, pentru ca nu i s-a explicat ca astfel de gesturi atrag consecinte. Victima va fi ranita fizic sau moral, iar autorul va fi certat sau chiar va ramane fara anumite privilegii.
FOTO: Pixabay.com