"Trebuie sa te speli pe dinti", "Trebuie sa mananci fructe", "Este obligatoriu sa dormi la pranz", sunt replici cunoscute, nu-i asa, mai ales daca ai cel putin un copil mic. Tu de cate ori pe zi folosesti cuvantul "trebuie"? Te-ai intrebat vreodata despre impactul lui negativ atat asupra ta cat si asupra celor din jurul lui?
"Trebuie" trasmite ideea de a impune cuiva sa faca ceva. Mai mult, copilul intelege ca nu prea are de ales.
Varianta "ar trebui", este la fel de nociva, desi la prima vedere poate parea ca suna ca o sugestie sau un sfat. "Ar trebui" transmite mai mult nevoia de a-i controla pe ceilalti, de a controla tot, fara sa tinem seama ca, in realitate, nu putem control mare lucru.
In amble situatii, fie ca este vorba de control, fie ca este vorba de impunere, una din reatiile copilului este de protest: este posibil sa nu vrea sa faca ceea ce ii ceri.
Punem presiune pe noi prin cuvinte
"Trebuie" transmite si ideea de cerinta absolutista. La fel si sinonimele lui: "este necesar", "este obligatoriu", "se cuvine", "este indispensabil". De aceasta data cuvantul pune presiune asupra noastra si ne face sa devenim irationali.
In plus, "trebuie" si sinonimele lui activeaza in noi o serie de emotii disfunctionale, nesanatoase. Daca, de exemplu, eu cred cu necesitate ca al meu copil trebuie sa isi faca temele si nu si le face, atunci cu siguranta ma voi simti furioasa ("Cum indrazneste sa nu ma asculte!") sau ma voi simti lipsita de valoare ("Eu sunt un nimeni in fata copilului!").
Ce putem pune in locul lui "trebuie"
Bine, bine, dar daca "trebuie" este atat de nociv, atat pentru noi insine, cat si pentru cei din jurul nostru, ce putem face, cu ce putem sa il inlocuim? O varianta mai sanatoasa este sa spunem "imi doresc", "vreau", "mi-ar placea", "sper". Aceastea sunt cerinte preferentiale.
"Sper sa iti faci temele pana la ora cinci" suna mult mai prietenos decat "Trebuie sa iti faci temele pana la ora cinci".
In momentul in care renuntam sa formulam cerinte absolute si le inlocuim cu cerinte preferentiale, in noi se vor trezi emotii sanatoase, functionale. Sigur, nu o sa imi placa daca copilul nu isi face temele pana la ora cinci, cand vin musafirii, dar emotia care se va trezi in mine nu va fi una nesatasoasa, de genul furiei, ci una sanatoasa, precum iritarea sau nemultumirea. In plus, avand in minte o dorinta, si nu o cerinta absolutist, ma pot gandi si la alte alternative pe care copilul meu le poate lua in calcul: "In regula, nu si-a facut temele, dar poate se gandeste sa renunte, de exemplu, la ora de joaca pe consola ca sa le termine".
O cerinta absolutista ne impune o singura cale de urmat. Cea preferentiala lasa deschise mai multe posibilitati, ii lasa si celuilalt dreptul de a decide si de a alege pentru el.