O mama a decis ca fiicele sale sa nu foloseasca telefonul mobil pana la varsta de 16 ani. Desi pentru multe persoane acest lucru poate parea demodat, aceasta explica care sunt motivele pentru care a ales sa ia aceasta decizie.
„Am fost un parinte anti-ecrane inca de cand am inceput sa constat cu mare uimire ca bebelusii contemporani primei mele fiice (acum aproape 9 ani), erau crescuti cu videoclipuri din Ferma lui Zenon. Nou-nascuti care primeau mult mai multi stimuli decat creierul lor mic si imatur putea procesa, nu se mai linisteau la o plimbare in parc, nu mai tresareau la miscarea copacilor sau la zgomotul unui autobuz, pentru ca ecranul devenea o bariera in fata vietii reale.
In tot acest timp mi-am intarit convingerea ca telefoanele mobile, si mai ales retelele sociale, nu sunt pentru copii. Din fericire, suntem din ce in ce mai multi cei care gandim astfel si exista cazuri precum cel al unui sat intreg care s-a alaturat intr-o cruciada impotriva mobilelor pentru copiii sub 12 ani, un exemplu care acum este comun printre parintii unor clase intregi care se pun de acord sa atinga acelasi scop.
Acest lucru nu are nimic de-a face cu tehnologia. Copiii pot merge la cursuri de robotica, pot invata despre fizica prin experimente sau pot citi despre inventatori si despre relevanta descoperirilor lor in viata de astazi. Respingerea mea vine din propria mea experienta cu privire la junglele nesfarsite care pot fi gasite pe internet, cu pericolele pe care le prezinta si cu cantitatea de informatii de tot felul pe care le pot primi.
Utilizarea telefoanelor mobile si a retelelor de socializare actioneaza impotriva sanatatii mentale si emotionale a copiilor.
„A-i da unui copil un telefon mobil este ca si cum i-ai da un Ferrari pentru a conduce pe autostrada fara permis de conducere”, este o fraza a lui Mar España Martí, director al Agentiei spaniole pentru protectia datelor (AEPD), care mi-a ramas in minte. O autostrada pe care circula atatea informatii fara filtre de varsta, de veridicitate sau de orice alt fel nu este cel mai sanatos mediu in care un copil isi poate dezvolta personalitatea.
Incetul cu incetul devenim tot mai constienti de pericolele cu care se confrunta copiii care au profiluri pe retelele de socializare: cyberbullying, pedofilie sau influenta a tot felul de curenti care nu sunt potriviti pentru ei. Am vazut Tik Tok-uri ale unor copii sub 12 ani care vorbesc despre independenta financiara, cand abia incep sa primeasca o alocatie saptamanala. Este acest lucru cu adevarat necesar?
Sanatatea mintala este, de asemenea, o alta mare victima: telefoanele mobile creeaza o mare dependenta, iar noi, adultii, stim prea bine acest lucru. Copiii sunt si mai vulnerabili, iar utilizarea excesiva poate duce la probleme de dezvoltare, dupa cum arata o meta-analiza recenta: unul din patru copii si adolescenti este dependent de telefoane mobile, pana la punctul de a prezenta simptome de anxietate si dependenta.
Primirea constanta de informatii de toate tipurile, trairea intr-o stare de alerta permanenta la notificari si compararea vietii cu cea a altora isi vor pune in cele din urma amprenta. Daca noua, adultilor, ne este greu sa gestionam aceste lucruri, copiilor le este mult mai greu.
Vreau ca fiicele mele sa aiba o viata imperfecta, dar reala, nu una digitala, dar perfecta.
Jonathan Haidt, in cartea sa „Generatia anxioasa”, atribuie cresterea exponentiala a unor fenomene precum anxietatea in copilarie, depresia, automutilarea si sinuciderea, lipsei de timp de joaca si abuzului de telefoane mobile in copilarie. Conform teoriei sale, ne confruntam cu o criza in care ne-am neprotejat copiii in lumea virtuala si in care una dintre actiunile pe care adultii ar trebui sa le intreprinda este sa nu permita utilizarea retelelor sociale inainte de varsta de 16 ani.
Sa nu negam: identitatea noastra digitala este foarte importanta, iar pentru copiii si adolescentii care se afla in procesul de descoperire de sine si de dezvoltare a personalitatii, in care parerile prietenilor, cunostintelor si strainilor sunt atat de importante, cu atat mai mult.
Tocmai in acest proces as prefera viata reala celei virtuale, cel putin pentru cat mai mult timp posibil, pentru ca acolo aproape totul este ireal: oamenii au vieti perfecte, se vede doar frumosul, filtrele ascund cosurile si suntem cu totii fericiti.
Poate ca este necesar sa facem un exercitiu de reflectie care sa ne permita sa intelegem amploarea internetului si a interactiunilor care au loc acolo. Nu doar pentru a lua decizia de a oferi unui copil un telefon mobil, ci si pentru a le explica in cunostinta de cauza despre amprenta digitala si despre consecintele pe care tot ceea ce publicam pe internet le poate avea in viitor.
In cazul meu, cred ca este important sa mergem pe teren si sa discutam cu alti parinti din jurul copiilor nostri, despre aceste teme si de asemenea, sa ne intoarcem la telefoanele fara internet. Stiu ca nu va fi usor, dar stiu si ca nu este imposibil.
Mi-ar placea ca fetele mele sa exercite acel contact personal, deoarece abilitatile sociale sunt in decadere. Utilizarea unui telefon mobil se invata intr-o ora. In schimb, relationarea cu ceilalti, fara un ecran la mijloc, nu este la fel de simpla.”, explica Liliana Guerra pentru bebesymas.com
- Surse: bebesymas.com
- Foto: Pexels