Siguranta copiiilor este una printre principalele prioritati ale parintilor. Intr-o lume zbuciumata la tot pasul de atentate teroriste, de epidemii declansate de virusi care au abilitatea de a se modifica genetic de unii singuri sau de campanii media impotriva abuzurilor comise de adulti asupra copiilor, teama ta pare justificata.
Granita intre normal si patalogic este insa una foarte mica. Intrebarea cheie este cand trebuie sa te opresti, pentru a nu te transforma dintr-un parinte grijuliu, intr-unul paranoic.
Capcana terorii in care pica parintii
Nu cu mult timp in urma, copiii se jucau afara si mergeau pe jos sau cu autobuzul pana la la scoala. Acum, cel mai probabil ii vom gasi in casa, jucandu-se la computer sau intr-o masina care ii transporta la locul unei activitati organizate. Parintii din zilele noastre au prins o frica teribila, atunci cand vine vorba de acordarea libertatii de care orice copil are nevoie pentru a se dezvolta armonios. Ce putem face pentru a capata mai multa incredere in copii si in lumea care ne inconjoara?
Copiii din ziua de astazi traiesc intr-o lume mult mai sigura decat cea in care au crescut parintii lor. Mortalitatea infantila a ajuns la cel mai scazut nivel din ultimele decenii. Cu toate acestea, Romania continua sa aiba cea mai mare rata a mortalitatii infantile din Uniunea Europeana, potrivit ultimelor statistici internationale. Sa fie asta motivul pentru care parintii intra atat de usor in panica, atunci cand vine vorba de copii? Raspunsul nu e deloc simplu. O mare influenta asupra atitudinii parintilor fata de copii o au mediile online si retelele de socializare.
Experimente sociale precum farsa lui Joey Salads, care a vrut sa demonstreze cat de usor ii este unui strain sa ademeneasca copiii din parc cu ajutorul unui catelus, au innebunit publicul: peste 10 milioane de vizualizari in 6 luni. Nu ne mai mira ca ne simtim obligati, mai mult ca oricand, sa ne protejam copiii si sa luam masuri suplimentare de siguranta.
Monitorizarea incepe din pantec
Ca femeie, de indata ce ai aflat ca esti insarcinata, te simti datoare sa afli daca copilul pe care il porti in pantec este sanatos. Pana aici, nimic in neregula. Analizele de sange, ecografiile si screeningul prenatal sunt chiar recomandate. Monitorizarea cu aparate din timpul travaliului si dupa nastere face parte din protocolul medical. Ce nu este recomandat este sa te stresezi doar la gandul ca ceva rau se poate intampla, fara sa existe un motiv medical plauzibil, in afara de propria ta anxietate!
Parintii hipervigilenti nu isi lasa copiii sa mearga singuri la scoala. In parc, sunt mereu cu ochii pe ei, langa ei. Daca stai pe banca si il supraveghezi de la distanta, risti sa fii considerata de catre celelalte mame drept iresponsabila. Este normal pentru parinti sa se ingrijoreze, atat timp cat nu devin hiperprotectivi si le transmit copiilor propriile lor frici. Logica este simpla: cu cat te temi mai mult, cu atat ai tendinta sa-ti protejezi mai mult copilul. Si cu cat protejezi mai mult, cu atat mai mult te gandesti ca trebuie sa te temi.
Mass-media bombardeaza parintii cu mesaje despre nesiguranta lumii. Cand stirile TV te inspaimanta, primesti alerte pe telefon si mesaje pe facebook despre inca un pedofil periculos sau vreun atentat terorist. Prin urmare, iti tii copiii in casa, atunci cand nu-i poti controla. Expertii atrag insa atentia asupra faptului ca un copil trebuie lasat sa interactioneze cu mediul, pentru a fi capabil sa-si asume riscuri, sa capete incredere in sine si sa simta aventura.
Exista multe lucruri pe care le poti oferi copiilor tai, petrecand timp cu ei, insa singurul lucru pe care nu-l puti da este independenta. Pentru ca ei sa aiba un control psihologic complet asupra propriilor realizari, trebuie sa fie departe de parinti. Sarcina ta este sa te retragi, sa-i deschizi usa si sa-l lasi sa paseasca in lume.
Efectul de bucla
Parintii din zilele noastre par sa sufere de o forma de anxietate contagioasa. Frica lor colectiva a devenit virala, infectand nu doar adultii, ci si copiii nostri profund. Peste tot, copiii sunt monitorizati cu ajutorul ceasurilor inteligente cu GPS. Problema este ca atunci cand te comporti ca si cum siguranta copiilor tai este mereu amenintata, cei mici pot incepe sa creada ca sunt in pericol de fiecare data cand nu esti langa ei.
Barierele pe care le ridicam in jurul copiilor le pot insa face mai mult rau, decat bine. Acestea impiedica copiii sa experimenteze si sa-si dezvolte abilitatea de a-si purta singuri de grija. In plus, daca tu esti mereu nervoasa, copiilor le va fi greu sa dea dovada de curaj in incredere in propriile forte. Multi parintii se plang ca cei mici nu mai stiu sa inventeze propriile lor jocuri. Motivul? Cultura copilului s-a pierdut.
Lumea inventata de cei mici, cu locuri tainice stiute doar de ei, e pe cale de disparitie.
Confrunta-ti propria frica, daca vrei s-o invingi!
Este incredibil de sanatos pentru copii sa foloseasca jucarii si materiale in moduri care pot parea periculoase pentru parinti. Problema lor nu este ca isi fac griji, ci ca se lasa prada prejudecatilor. Copiii sunt fericiti atunci cand se joaca in natura, cand merg in tabere de vara sau cand exploreaza cu grupul de prieteni locuri noi.
Specialistii in pshihologia copilului recomanda parintilor sa aiba mai multa incredere in capacitatea copiilor de a se descurca de unii singuri. Daca locuiesti mai departe de scoala, obisnuieste-l treptat sa parcurga singur drumul pana acolo. Du-l pana in apropierea scolii si mareste distanta, pe masura ce copilul se acomodeaza cu ideea de a merge singur. Lasa-l sa iasa singur in parculetul din fata blocului. Ofera-i ocazia sa se bucure de libertate si de propriei decizii si alegeri. Pentru tine, ca parinte, cea mai mare provocare cu care te poti confrunta este sa ignori gura lumii, acele voci fricoase care sar sa-ti reaminteasca ca esti un smintit care nu stai cu ochii pe copil non-stop.
Data viitoare cand se impiedica si cade, lasa-l sa se ridice singur, daca nu incepe sa planga pentru ca s-a ranit grav. Il inveti astfel sa se mobilizeze si sa prinda curaj in propriile forte. Mai tarziu, cand viata il va pune la pamant, la modul figurat, isi va aminti ca depinde doar de el sa se ridice, isi va aduna fortele si o va lua de la capat.