Abuzul asupra copiilor modifica dezvoltarea creierului, astfel incat poate creste riscul de a utiliza droguri si de a suferi alte tulburari mentale la varsta adulta.
Intr-un studiu sponsorizat de NIDA (Institutul National pentru Abuzul de Droguri, SUA), cercetatorii au descoperit ca adultii tineri care au fost maltratati in copilarie au diferente in noua regiuni corticale, in comparatie cu cei care nu au fost abuzati.
Diferentele ar putea compromite abilitatile socio-perceptionale de baza ale grupului cu un istoric de abuz, capacitatea lor de a mentine un echilibru sanatos intre introversie si extroversie si capacitatea de a-si regla emotiile si comportamentele.
Dr. Martin Teicher si colegii sai de la McLean Hospital, Harvard Medical School si Northeastern University au obtinut imagini prin rezonanta magnetica (RMN) de la 265 de adulti, intre 18 si 25 de ani. Pe baza raspunsurilor tinerilor la o serie de instrumente de sondaj, incluzand interviul de traumatism TAI (Traumatic Antecedents Interview) si chestionarul de traumatism CTQ (Child Trauma Questionnaire), cercetatorii au stabilit ca 123 dintre ei suferisera neglijenta sau abuzuri fizice, emotionale sau sexuale in copilarie.
Ce spune studiul
Cercetatorii au comparat imaginile RMN ale participantilor batuti cu cele ale celor 142 de participanti care nu au suferit abuzuri. Analiza a aratat ca abuzul a fost legat de modificari in arhitectura retelei corticale care erau evidente in diferente marcate in centralitatea a noua regiuni ale creierului si in setul de regiuni care au format "clubul bogat" al retelei (nuclee neuronale care conecteaza regiuni corticale extrem de centralizate (adica bine conectate). Acestea actioneaza ca o coloana vertebrala a comunicarii prin retea.
Regiunile afectate
Cele mai mari schimbari ale conectivitatii legate de abuz au fost observate in doua regiuni care lucreaza impreuna pentru a media perceptia si reglarea emotiilor si impulsurilor.
- Insula (cortexul) frontala dreapta, care participa la integrarea si coordonarea constientizarii subiective a nevoilor urgente si a sentimentelor interne - cum ar fi dorintele sau poftele - a aparut ca o regiune centralizata si un membru al clubului bogat de participanti care au suferit abuzuri, dar nu in grupul de control.
- Cingulul anterior stang, care participa la reglarea emotiilor si impulsurilor, a fost o regiune extrem de centralizata si un membru al clubului bogat din grupul de control, dar nu si al celor care au avut un istoric de abuz.
"Cresterea centralitaii insulei anterioare poate provoca o dorinta mai mare de a utiliza medicamente, ceea ce se adauga la o mai mica intelegere a consecintelor consumului. Scaderea centralitatii cingului anterior poate reduce capacitatea de a controla impulsurile sau de a lua decizii adecvate pe baza rezultatelor anterioare. Acest lucru indica faptul ca conectivitatea corticala alterata la persoanele care au suferit abuz poate creste semnificativ riscul de dependenta daca incep sa utilizeze droguri," spune dr. Teicher.
Cercetatorii au observat, de asemenea, ca dreptul precutanat, o regiune asociata cu gandirea egocentrica, avea o inalta centralitate si facea parte din clubul acelor bogati participanti care suferisera abuzuri, dar nu in grupul de control.
In schimb, girul frontal mijlociu, care participa la memoria functionala, atentia si constiinta de sine, a aratat o scadere a centralitatii in randul participantilor maltratati. Aceasta regiune nu facea parte, de asemenea, dintr-un club bogat la acesti participanți, ci in grupul de control. Cei care au suferit un abuz au aratat, de asemenea, o mai mica centralitate, comparativ cu cei care nu au suferit, in:
- lobul temporal, care este responsabil de atribuirea gandurilor, intentiilor sau credintelor altora;
- lobul occipital, care este responsabil pentru procesarea vizuala si perceptia constienta;
- circumvolutinea care este responsabila pentru memoria functionala;
- circumvolutiunea care este responsabila pentru coordonarea motorie si perceptiile senzoriale.
Concluziile studiului sugereaza ca abuzul asupra copiilor este un factor extrem de grav care modifica traiectoriile dezvoltarii creierului. Regiunile care participa la monitorizarea perceptiei sau a constientizarii interne a emotiilor devin nuclee de activitate foarte conectate si, prin urmare, pot exercita o influenta mai mare asupra comportamentului unei persoane.
In acelasi timp, regiunile care controleaza impulsurile pierd conexiunile si sunt retrogradate la o munca mai putin centrala din retea. Aceste schimbari pot pune bazele unui risc mai mare de consum de droguri si alte tulburari de sanatate mintala de-a lungul vietii.