Timpul zboara. Parca mai ieri va incercau primii fiori de dragoste iar acum, parinti fiind, observati aceleasi „simptome” la copiii vostri. Mesaje pe telefoane mobile, inimioare desenate, felicitari de dragoste si alte lucruri care pot aparea inca din perioada prescolara, lucruri pe cat de dragute, pe atat de inspaimantatoare pentru parintii grijulii.
Ne lasam purtati de toate evenimentele de care avem parte zi de zi, de toate responsabilitatile, de tot haosul din jurul nostru si parca pe nepusa masa ajungem fata in fata cu prima experienta legata de dragoste romantica a propriilor copii. Chiar daca sunt doar la scoala primara, copiii pot experimenta prima lor pasiune. Unii parinti se pot simti total dezorientati de cat de devreme se poate intampla acest lucru. Specialistii din domeniu spun ca este perfect normal si copiii traiesc prima lor indragosteala pe la varsta de 5 sau 6 ani.
„Copiii mai mici isi concentreaza dragostea asupra familiei lor”, ne explica Cynthia Langtiw, Psy.D., profesor asistent la Scoala de Psihologie Profesionala din Chicago ”…dar pe masura ce copiii intra in gradinita sau in clasa intai, ei simt afectiune si pentru colegii lor deoarece petrec mai mult timp in scoala si in activitati in afara familiei.”
Multi psihologi considera de fapt aceste indragostiri ca fiind o piatra de temelie pentru anii de dezvoltare care vor urma si asta se intampla pentru ca ii invata pe copii despre atractie, intimitate si recunoasterea emotiilor la ei si la cealalta persoana.
Prima iubire provoaca adesea fericire si suferinta, euforie si devastare totala. Deci, cum putem noi adultii sa ne ocupam de roller coasterul emotional al copiilor nostri? „Parintii ar trebui sa inceapa prin a intelege prin ce trec copiii”, ne spune Sol Gordon, autorul cartii „Cum poti spune daca esti intr-adevar indragostit?”. „Cel mai rau lucru pe care un parinte il poate face este sa-l atace sau sa-l critice“, sustine autorul. Chiar si copiii de 12 ani simt emotii puternice in raport cu sexul opus, iar aceste sentimente nu ar trebui sa fie reduse la minimum, ci ar trebui validate.
Cand copiii se indragostesc, parintii se gasesc adesea intr-o ipostaza derutanta si le este dificil sa raspunda sau sa inteleaga intensitatea sentimentelor celor mici. Tind, in unele situatii, sa devina anxiosi cand observa ca ei se indragostesc prea mult sau prea puternic, dar si cand nu par deloc interesati de intalniri (valabil pentru parintii de adolescenti). Un astfel de moment este primul in care parintele este provocat la acceptarea primelor semne ale formarii si maturizarii copilului. Frica este un mecanism pe care parintele il pune in fata acestei realitati, dar pe care il ascunde pentru a nu suferi mai tarziu. Ceea ce il ajuta foarte mult sa accepte situatia ca pe o copilarie si sa se amuze, este faptul ca cel mic asculta si este tot timpul conectat cu parintele.
In fapt, pregatim copiii pentru a intelege dragostea inca din prima zi de viata, iar cercetarile au demonstrat faptul ca acei copii crescuti in medii iubitoare vor realiza alegeri mai sanatoase in ansamblu, inclusiv in relatii romantice. Se pare ca legatura unui parinte cu copilul sau constituie fundatia sanatatii emotionale; cercetarea mentionata a implicat 957 interviuri cu copii de pana la 15 ani si a demonstrat ca, cu cat este legatura parentala mai puternica, cu atat copiii nu s-au aventurat in relatii la varste fragede.Indiferent de persoana preferata de copii, parintii trebuie sa ii fie mereu alaturi si sa intervina, inclusiv in perioada de inevitabila neplacere si suferinta ce urmeaza dupa o despartire. Toate fac parte din stadiile naturale de dezvoltare, conform asistentului social Kevin Navin de la Universitatea Arkansas, insa parintii dispun din fericire de un rol in modelarea lor. De exemplu, prin implicarea in activitati desfasurate in mediul exterior si prin sprijinul constant acordat. Un sistem de sprijin puternic ii ajuta foarte mult in viata sociala pentru a se baza pe cineva, a combate abuzul dintr-o relatie, debutul vietii sexuale precoce si dezamagirile.
Prima iubire provoaca adesea fericire si suferinta, euforie si devastare totala. Deci, cum putem noi adultii sa ne ocupam de roller coasterul emotional al copiilor nostri? „Parintii ar trebui sa inceapa prin a intelege prin ce trec copiii”, ne spune Sol Gordon, autorul cartii „Cum poti spune daca esti intr-adevar indragostit?”. „Cel mai rau lucru pe care un parinte il poate face este sa-l atace sau sa-l critice”, sustine autorul. Chiar si copiii de 12 ani simt emotii puternice in raport cu sexul opus, iar aceste sentimente nu ar trebui sa fie reduse la minimum, ci ar trebui validate.
In acea lume perfecta in care totul ar trebui sa fie bine, atunci cand avem rol de parinte, conversatiile despre relatii, intalniri si intimitate trebuie sa inceapa cat mai curand posibil (probabil in jurul varstei de opt ani). Pana in acest moment, multi copii au avut deja primul lor crush, dar inca mai au un drum lung de parcurs pana la a avea o relatie emotionala profunda cu cineva.
Cum recunoastem primul „crush” al copilariei?
Copilul nostru ar putea fi dornic sa ne impartaseasca ceea ce simte. ”Cu toate acestea, este mult mai probabil sa nu stie cum sa faca asta sau sa aleaga sa nu vorbeasca despre propriile emotii”, sustin specialistii in domeniu. In functie de varsta copilului, este posibil sa putem avea unele indicii la care sa fim atenti pentru a intelege care sunt de fapt emotiile copiilor nostri.
Varsta cuprinsa intre 6 – 9 ani
Este posibil sa observam ca doresc sa stea cu o anumita persoana si vor arata interes pentru noi hobby-uri care nu sunt de obicei hobby-urile lor. Vom auzi adesea ca mentioneaza numele persoanei in cauza in conversatiile pe care le are cu alti copii si cu noi, dar mai ales in timpul perioadelor de joaca.
Varsta cuprinsa intre 10 – 13 ani
In timpul acestei varste, copiii incep sa treaca prin pubertate. Ei traiesc totul la intensitate maxima, exploreaza schimbari in corpul lor si observa anumite reactii la oamenii pe care ii plac. Atractia sexuala, conceptul de dragoste romantica si intalniri romantice sunt cele mai explorate in jurul acestei varste.
S-ar putea sa observam ca al nostru copil gaseste modalitati de a petrece cat mai mult timp cu persoana de care se simte atras. De asemenea, poate incepe sa ne puna intrebari pline de interes legate de ceea ce inseamna apropierea intima cu o alta persoana, cum a fost pentru noi primul sarut, cum a fost sa simtim fluturi in stomac, cu cine a fost prima noastra intalnire, la ce varsta a fost prima noastra intalnire etc. In general, copilul devine curios despre cum arata o relatie si ce inseamna sa te intalnesti cu cineva.
Varsta cuprinsa intre 13 – 15 ani
In timpul adolescentei, copiii sunt expusi la relatii romantice peste tot, in special pe social media. Ei vor continua sa puna intrebari despre relatii si ar putea incepe sa stea cu un alt grup de colegi. Copiii de aceasta varsta sunt de obicei mai proactivi decat comunicativi cu privire la emotiile lor. Vom vedea ca se vor aranja mai mult atunci cand ies din casa, vor fi mai atenti la aspectul fizic si la cum se prezinta in fata celor din jur. Adolescenta este o perioada extrem de tulbure si greoaie atat pentru adolescentul in sine, cat si pentru parinti. Este esential ca pana la aceasta varsta sa fi pus bazele unei relatii de incredere deoarece aceasta va fi esentiala pentru adolescentul nostru.
Prima indragostire este extrem de abundenta, confuza si intensa. Un adolescent/a poate face concesii mari si poate trece peste cuvantul familiei fara sa-i pese. Daca tu ca parinte, ii oferi replici precum genul „Scoala este mai importanta la acest moment.“, „Te rog sa incetezi cu drama asta!“, „Eram sigura ca nu o sa mearga.“, „Nu era de nasul tau.“, „Tu esti mult mai bun(a) decat ea(el).” etc., vei starni in adolescent si mai multa furie si vei aduce si mai mult in prezent trairile lui din perioada copilariei mici – renuntarea la dragostea fata de o persoana apropiata, despartirea de o persoana draga, renuntarea la lucruri sau activitati in detrimentul celor impuse de parinte s.a.m.d.
Ce ai de facut, ca parinte? Sa-mi limitez intrebarile pentru a nu-l enerva, sa raman in preajma lui pentru a-i oferi sprijin atunci cand este nevoie, sa il(o) asigur in permanenta de faptul ca am disponibilitate si oricand are nevoie de mine sunt acolo, sa ascult, sa ma conectez cu el(ea), sa nu-i dau sfaturi nesolicitate, sa nu-i impun anumite reguli, pe principiu „Stiu eu ce este mai bine pentru tine”.
Ce simt adolescentii la prima iubire exprimata? Adolescentii se confrunta cu primele sentimente traite la intensitate maxima. Acestia incep sa devina competitivi unii cu altii, dorindu-si sa aiba alaturi cea mai frumoasa colega sau cel mai popular baiat. Dupa ce se produce indragostirea, adolescentii invata cum sa se comporte in cuplu, ce inseamna respectul unul fata de celalalt sau ce presupun gesturile de tandrete, vazute pana atunci doar in filme sau la cuplurile din parc.
Totusi, din punct de vedere psihologic, indragostirea se produce abia in adolescenta (aproximativ 14 ani). Pana atunci putem vorbi de o simpatie deosebita generata de modelul de relatie avuta de copii cu parintii lor. Daca a fost una foarte recompensatoare, sunt sanse mari ca cei mici sa intre in noi relatii avand asteptarea ca aceste relatii sa fie si ele satisfacatoare si sustinatoare. De aceea copilul imita comportamentul observat la parinti fata de el, dar si pe cel observat intre ei. Asa se explica cum doar unii copii ajung sa se „indragosteasca”.
Copiii invata si se dezvolta cel mai bine atunci cand au relatii puternice, iubitoare si pozitive cu parintii sau cu ingrijitorii lor. Putem cultiva increderea si respectul in relatia cu proprii copii si astfel ei se vor simti mai siguri pe ceea ce simt si pe alegerile pe care le fac. Cum anume facem asta?
- Sa fim disponibili atunci cand copilul are nevoie de sprijin, ingrijire sau ajutor. Acest lucru il ajuta pe copilul nostru sa invete sa aiba incredere ca vom fi acolo atunci cand are nevoie de noi.
- Sa ne respectam promisiunile astfel incat copilul sa invete ca poate avea incredere in ceea ce spunem.
- Sa ne cunoastem copilul si sa il apreciem pentru cine este. Aratarea respectului pentru sentimentele si opiniile copilului nostru il incurajeaza sa impartaseasca in continuare cu noi.
- Cand copilul nostru exprima opinii diferite de ale noastre, este esential sa ascultam fara sa judecam sau sa ne suparam.
- Sa permitem relatiei sa evolueze pe masura ce copilul se dezvolta, iar nevoile si interesele sale se schimba. De multe ori ne simtim captivi in propriile frustrari, visuri neimplinite sau pattern-uri comportamentale si acestea ne impiedica in a fi autentici cu proprii copii. Procesul psihologic cu un terapeut, consilier sau psihoterapeut ne poate ajuta sa ne intelegem mai bine pe sine pentru a putea sa ne intelegem mai bine copiii. A renunta la prejudecati si asteptari va face mult mai lin drumul cu dublu sens de la si inspre propriul copil. Cum suntem alaturi de el?
Cele mai importante calitati pe care parintele ar trebui sa le aiba pentru a trece de aceasta etapa sunt: rabdare, empatie si ascultare.
Articol realizat cu sprijinul specialistilor de la Clinica Aproape.
- Foto: Freepik