Alergiile la copii

Alergia reprezinta o reactie de hipersensibilitate dobandita a organismului unei persoane la contactul cu anumite substante alergene, care in mod normal sunt inofensive (par, praf, polen, ciocolata, peste, lapte), cu un produs medicamentos sau cu o anumita bacterie. Cele mai frecvente reactii alergice se produc la nivelul pielii, al mucoaselor si al cailor respiratorii.

Rinita alergica

Probabil ca ai auzit cate ceva despre alergia la polen, care se manifesta in lunile de vara prin stranut, curgerea nasului (secretii apoase), nas infundat (rinoree cu obstructie nazala) si mancarime la nivelul narilor.

Daca copilul tau prezinta rinoree apoasa, obstructie nazala si mancarimi la nivelul narilor, care apar in fiecare an in aceeasi perioada si dureaza mai multe saptamani, discuta aceasta situatie cu medicul.

Examinand aspectul mucoasei nazale si prin teste cutanate cu alergenele (substantele la care organismul a devenit alergic) banuite, medicul iti va putea spune despre ce fel de alergie este vorba si care este cauza ei. Exista substante sub forma lichida, tablete sau spray nazal care elimina congestia si stranutul. Medicul le poate prescrie in forme mai severe, cum este cazul substante injectabile.

Exista rinite alergice care pot fi insa mult mai suparatoare. Unele persoane sunt alergice la praful de casa, la pene, la parul de caine si multe alte substante. Astfel de alergii dureaza tot anul (nu numai primavara-vara). Obstructia cronica poate predispune copilul alergic la aparitia sinuzitei. Medicul impreuna cu un alergolog pot gasi cauza alergiei.

Tratamentul rinitei alergice

Tratamentul alergiilor la copii este diferit de la caz la caz si depinde de cauza. Sigur ca in primul rand trebuie indepartat factorul declansator al alergiei. Daca alergia e la puf, se schimba pernele, daca e la par de caine, ar fi bine sa tii copilul departe de animal, fie tinand cainele in curte, fie dandu-l unor prieteni sau rude.

Daca alergia se manifesta fata de ceva greu de evitat, cum este praful de casa, medicul poate alege un tratament de desensibilizare cu injectii din substanta respectiva pe o perioada lunga de timp. Este bine sa faci curatenie zilnic (cu o carpa umeda, sterge toate suprafetele), sa scoti definitiv covorul si draperiile (perdelele) din camera; sa indepartezi orice articol din lana din camera, precum si jucariile umplute cu produse provenite din plante sau animale - tot ce poate capta si depozita praful.

Inveleste salteaua cu o musama de plastic sau, mai bine, foloseste saltele din burete sintetic. De obicei, simptomele unei alergii nu pot fi indepartate complet. Totusi, o imbunatatire partiala a manifestarilor trebuie sa apara in urma acestor masuri.

Astmul bronsic

Organul afectat in cazul astmului bronsic la copii este plamanul. Cand substanta iritanta ajunge in plamani, determina contractia musculaturii netede bronsice si secretia unui mucus vascos, ducand la ingustarea conductelor respiratorii prin care trece aerul si facand ca respiratia sa devina dificila, greoaie si suieratoare (wheezing), insotita de tuse.

In timpul unei crize de astm, copilul nu mai poate sta in picioare in pozitie orizontala (fie se apleaca, fie se aseaza jos), transpira, ii creste ritmul cardiac, poate intra intr-o stare de anxietate insotita de confuzie. Exista si cazuri in care, astmul este semnalat doar de o tuse persistenta ce apare inainte de culcare sau dupa efortul fizic.

Copiii ale caror cai aeriene sunt susceptibile la crize de astm au, de fapt, o excitabilitate crescuta la multi factori, ca de pilda fumul de tigara, racelile, infectiile respiratorii, alergiile, exercitiile fizice, modificarile de temperatura, stresul si unele alimente. Unii copii reactioneaza la mai multi agenti declansatori. Este foarte important ca acesti agenti sa fie depistati, desi uneori este destul de dificil.

Cand un copil mai mare are astm, acesta e probabil cauzat de alergene inhalate din aer (polen, fan, par de animale). La copiii mici se pare ca alergenele alimentare sunt cauza astmului alergic (sau joaca un rol important in declansarea lui). Cand un copil are episoade frecvente de astm alergic trebuie mers la medic pentru examinare, descoperirea bolii si instituirea unui tratament adecvat.

Daca boala este neglijata, se poate ajunge la forme grave, cu deformari ale toracelui si afectare ireversibila a plamanilor.

Tratamentul astmului bronsic

Daca alergenele care provoaca astmul bronsic sunt alimentare, se va elimina din alimentatie alimentul respectiv. Cand este vorba de alergene inhalate din aer, tratamentul se aseamana cu cel al rinitei alergice.

Episodul de astm poate fi precipitat de o infectie a tractului respirator superior. Dupa debutul crizei se folosesc medicamente specifice pe cale orala sau inhalator.

Cand copilul are o criza de astm trebuie sa iei legatura cu medicul. Desi de regula criza nu este foarte grava, diagnosticul si tratamentul sunt foarte importante. Nu se pot face previziuni legate de astm. Cazurile cu debut in copilarie se pot vindeca mai degraba, decat cele cu debut mai tarziu. Unele cazuri se rezolva pana la pubertate, altele persista pana in adolescenta sau chiar pana la maturitate.

Tratamentul crizei depinde de gravitatea ei si de ceea ce medicul considera ca este util sa se faca. Cele mai eficiente medicamente sunt cele administrate pe cale inhalatorie si cele recomandate pentru a preveni atacul. Altele se administreaza oral sau injectabil pentru remisiunea crizei cand dificultatea de a respira este mare. Exista si medicamente care se administreaza zilnic, pe cale orala, pentru a preveni crizele.

Niciun copil nu trebuie expus la fumul de tigara si in mod particular copiii cu astm, deoarece fumul poate fi iritant si poate precipita o criza.

Un copil cu crize repetate trebuie inscris intr-un program de preventie. Acesta consta in administrarea unor medicamente antiinflamatorii si, in unele cazuri mai severe, si a unor medicamente care sa previna bronhospasmul.

Copilul de 2-3 ani poate avea o criza chiar in absenta unui alergen, atunci cand este racit. Desi este o tendinta intalnita in primii trei ani, se poate mentine si dupa aceasta varsta. Este un lucru descurajator pentru parinti sa aiba un copil care face o criza la fiecare raceala, dar exista si un lucru pozitiv - aceasta tendinta se remite mai usor. Nu uita sa soliciti sfatul medicului.

Poti veni in ajutorul copilului tau prin folosirea unui umidificator pentru camera, mai ales in lunile reci, cand folosesti mijloacele de incalzire a incaperii si aerul se "usuca".

Urticaria

Urticaria este considerata, cel putin intr-o serie de situatii, a fi cauzata de o alergie. Cel mai adesea se manifesta prin papule (ridicaturi) mici rosiatice ca o muscatura de tantar si cu varful palid, deoarece sangele a fost indepartat prin presiunea data de inflamatia tesutului. Aceste ridicaturi dau mancarime (prurit) la nivelul pielii afectate, adesea de nesuportat.

Majoritatea oamenilor sunt afectati de urticarie doar de cateva ori in viata, dar foarte rar exista unele persoane care au des urticarie, uneori chiar permanent. Urticaria poate fi cauzata de consumul unor alimente, medicamente, expunerea la frig sau la soare etc. Uneori, poate aparea la sfarsitul unor boli infectioase anume, iar alteori nu se poate depista cauza.

Doctorul poate prescrie un tratament corespunzator, care sa duca la disparitia urticariei.

In cazuri foarte rare, urticaria poate fi insotita de inflamarea interiorului gurii si gatului, cu dificultati de respiratie (anafilaxie). In aceasta situatie, copilul trebuie dus imediat la camera de garda de urgenta a celui mai apropiat spital.

Eczema

Eczema este reprezentata de aparitia unor placarde rosiatice pe piele, fie uscate, fie exudativ-zemuinde, foarte pruriginoase. Din cauza mancarimii, copilul se scarpina si poate produce leziuni care apoi se pot infecta.

Eczema poate fi cauzata de o alergie, de alimente, tesaturi (lana, matase etc.) sau par de animale care vin in contact cu pielea. Are caracter ereditar, iar copilul afectat este caracterizat de o predispozitie catre alergii.

Cand eczema e cauzata de alergia la unele alimente, iritarea pielii prin factori care actioneaza extern poate juca rolul secundar. Sunt copii care fac eczeme numai prin expunerea la frig, la transpiratie pe vreme calduroasa sau la urina (in cazul sugarilor cu scutece care mentin urina in contact cu pielea).

Cand copilul face eczema de exemplu numai daca pielea vine in contact cu lana, este posibil sa fie alergic numai la lana in mod direct, sau sa fie alergic la unele alimente, iar lana sa fi actionat ca un simplu iritant.

La copiii mai maricei, cu predispozitie familiala, factorii emotionali pot juca un rol in producerea eczemei, iar stresul emotional poate agrava manifestarile cutanate uneori. Medicul este singurul in masura sa puna diagnosticul si sa trateze o eczema.

Cel mai adesea eczema se manifesta prin placarde rosii, dure, groase, uscate (evoluand spre lichenificare) pe piele. La inceput culoarea e doar roz, dar daca eczema e mai grava, devine rosu-purpuriu si apare o mancarime intensa care il face pe copil sa se scarpine, facandu-si mici zgarieturi. La nivelul zgarieturilor se produce zemuire, care dupa uscare formeaza cruste. Cand un placard de eczema se vindeca, desi roseata e disparuta, se mai simte la atingerea cu mana asprimea si ingrosarea pielii.

Unde apar eczemele?

La sugari, eczema apare cel mai adesea pe frunte sau obraji, de unde se poate extinde catre spatele urechilor si ceafa. Crustele de pe suprafata placardelor fac ca, de la distanta, pielea sa arate ca si cum ar fi fost presarata cu sare.

In jurul varstei de 1 an, eczema poate aparea oriunde: in regiunea anala, pe umeri, pe brate, pe piept.

Intre 1-3 ani, locul tipic de aparitie a eczemei este plica cotului sau cea din spatele genunchiului.

Formele severe de eczema pot fi uneori greu de tratat. Copilul se scarpina insistent, iar parintii nu stiu cum sa mai procedeze pentru a-l opri. Aceasta lupta poate dura luni de zile. Este important ca unghiile copilului sa fie taiate cat mai scurt, ca sa nu se zgarie cand se scarpina. Cu cat se zgarie mai putin, cu atat scade riscul unor infectii secundare cu germeni aflati pe piele.

Sugarul mic poate fi protejat punandu-i manusi fara degete din bumbac, care sa acopere mainile noaptea - scarpinatul se poate produce si in timpul somnului.

Tratamentul eczemelor

Modul de abordare a tratamentului in cazul eczemelor depinde de multi factori, cum ar fi: varsta copilului, localizarea si aspectul eruptiei cutanate, istoricul modificarilor de alimentatie si introducerii de noi alimente inainte de aparitia eczemei, raspunsul acesteia la tratament.

In multe cazuri, vindecarea se poate obtine doar prin aplicarea de unguente. Este important sa pastrezi pielea copilului hidratata, iar pentru aceasta poti folosi o crema hidratanta simpla, fara parfumuri sau alti aditivi, eventual recomandata de farmacist. Foloseste cat mai putin posibil sapunul, deoarece usuca pielea. Cand trebuie totusi sa-l foloseste, ai grija sa hidratezi pielea corespunzator.

In cazurile persistente trebuie facute eforturi pentru a depista alimentul sau alimentele la care e alergic copilul.

In cazurile severe de eczema, la copiii mai mari, care au o dieta variata, doctorul va trebui sa inainteze incet, verificand care alimente genereaza eczema prin eliminarea succesiva din dieta a fiecarui aliment in parte. Se pot face teste cutanate prin injectarea unor probe din diferite alimente, in jurul celui care provoaca alergie aparand urticarie.

Trebuie acordata atentie si factorilor exteriori care ar putea produce iritatie. Lana poate foarte des produce iritatie si de obicei este eliminata din imbracaminte. Daca expunerea la frig provoaca eczema scoateti copilul la aer numai in zone protejate de vant.

Daca nu poti lua legatura cu medicul si mancarimea este insuportabila, unge zona pe care a aparut eczema cu crema cu hidrocortizon 1% de doua ori pe zi si administreaza diphenhydramina oral.

Daca apare o eczema la un copil mai mare dupa consumul unui ou, cere sfatul medicului. Poate dura doua saptamani pana se vindeca. Graul este si el uneori factor declansator de eczeme.

Tine minte ca zonele pe care eczema s-a vindecat pot ramane mai decolorate. Si acest lucru se va rezolva, dar in cateva saptamani.

Este gresit sa incepi sa elimini alimente din dieta copilului fara sa consulti un medic. Motivul este ca evolutia unei eczeme variaza de la o saptamana la alta, chiar cu aceeasi dieta. Daca modifici dieta, poti trage concluzia ca un anume aliment este cauza. Ulterior, cand evolutia nu mai este la fel de favorabila, poti fi derutat. Primejdia este ca vei scoate din ce in ce mai multe alimente din dieta, astfel incat copilul ar putea ajunge subnutrit. Daca simptomatologia nu este foarte suparatoare, nu modifica dieta pana cand nu ai recomandarea unui medic.

Trebuie sa stii ca eczema nu este o infectie ca, de pilda, impetigo. Majoritatea eczemelor cu debut in copilarie se vindeca sau se convertesc in forme mai usoare.

Alergia la mancare

Atunci cand sistemul imunitar se inseala, crezand ca ai mancat ceva daunator si ca trebuie sa lupte imediat pentru a te proteja, apar alergiile. Sistemul imunitar este cel care ne protejeaza impotriva germenilor si bolilor, creand anticorpi ce ne permit sa luptam impotriva bacteriilor, virusilor si a altor microorganisme care ne fac rau.

Exista cazuri in care, corpul produce anticorpi pentru chimicale dintr-un anumit tip de mancare sau alt lucru care nu ne face rau. Daca ai o alergie, corpul reactioneaza in mod exagerat la acea substanta, fie ca este un medicament, polenul din aer sau o mancare.

Daca ai o alergie la mancare, corpul elibereaza chimicale numite histamine, care te pot face sa te simti rau.

Mancarurile care creeaza cele mai frecvente alergii la copii:

• laptele;

• ouale;

• alunele;

• nucile;

• pestele;

• crevetii;

• soia;

• graul.

Pe masura ce cresc, copii ce sufera de alergiile la lapte si oua, se pare ca trec peste acestea. Alergiile mai severe, cum sunt cele la anumite specii de peste sau creveti dureaza de multe ori o viata intreaga.

Cum pot sti daca copilul meu este alergic la un aliment?

Multor copii le apare urticaria, care consta in ridicaturi rosii ale pielii, ce dau o senzatie de mancarime pe corp. Alte simptome neplacute includ crampele si diareea. Reactiile alergice mai grave pot cauza umflarea buzelor, a limbii si a gatului, stari de voma si o brusca dificultate la respiratie.

Parerea doctorilor este ca alergiile la mancare pot fi genetice, ceea ce inseamna ca daca unul dintre parinti sau vreo ruda apropiata sufera de vreo alergie, atunci si copilul este predispus la alergii.

Nu este neaparat ca alergia copilului la un aliment sa fie innascuta; alergiile la mancare se pot dezvolta cu timpul, fie din cauza mediului inconjurator, fie a schimbarilor prin care trece corpul in perioada de crestere.

Exista cazuri cand oamenii reactioneaza la anumite mancaruri, dar, de fapt, ei nu sunt alergici. Daca consideri ca cel mic este alergic la o anumita mancare, este necesar un consult medical.

In cazul in care medicul suspecteaza faptul ca cel mic este alergic, ii va face un test al pielii care sa arate la ce anume are alergie.

Alergia la oua

Uneori, bebelusii au reactii alergice la oua, insa majoritatea copiilor trec peste aceasta alergie pana la varsta de cinci ani si pot manca oua fara probleme dupa aceasta.

Majoritatea copiilor sunt alegici la proteinele ce se gasesc in albus, insa unii reactioneaza la cele din galbenus.

Un bebelus care este alergic la oua se poate simti rau sau poate avea o urticarie dupa ce mananca acest aliment sau orice mancare ce contine il contine. Reactia poate avea loc imediat sau la interval de cateva ore.

In cazul unei alergii la ou, pielea produce eczema, se inroseste, se inflameaza; apar dureri de burta, diaree, senzatie de voma sau de mancarime in jurul gurii; copilului ii curge nasul, respiratia devine haraita, apar probleme respiratorii; inima incepe sa bata rapid.

Pentru orice eventualitate, in cazul copiilor care au o alergie severa la oua, trebuie sa ai la indemana o injectie cu epinefrina.

Alergia la oua este usor observabila, asa ca trebuie sa eviti sa ii dai copilului oua pana cand mai creste.

Alergia la laptele de vaca

Alergia la laptele de vaca sau intoleranta la proteinele laptelui de vaca este destul de des intalnita la copiii mici. Aproximativ 1 din 50 de sugari pot prezenta aceasta problema – majoritatea trec peste aceasta pana la varsta de 4 ani, iar alergia la laptele de vaca se intalneste foarte rar la adult.

Simptomele intolerantei la proteinele laptelui de vaca:

• reactii cutanate (eruptii, eczema);

• simptome respiratorii;

• iritabilitate, comportament nelinistit;

• diaree sau varsaturi.

Tine cont si de faptul ca proteinele din lapte de vaca reprezinta baza celor mai multe formule de lapte praf pentru bebelusi.

Cauzele intolerantei la proteinele laptelui de vaca

Daca un membru al familiei prezinta o afectiune alergica, copilul prezinta un risc mai mare de a deveni alergic. Venirea in contact cu lapele de vaca foarte devreme in viata, inainte de nastere sau la scurt timp dupa aceasta, prin dieta mamei, poate declansa alergia la unii sugari.

In cazul in care banuiesti ca cel mic are alergie la laptele de vaca, se impune consultul medical pentru a se stabili un diagnostic.

Pe langa tratament, medicul iti va recomanda indepartarea laptelui de vaca si a produselor lactate din dieta copilului pentru o saptamana sau mai mult si apoi incercarea de a le reintroduce.

Acest test trebuie realizat doar sub supraveghere medicala!

Sugarii care sunt alergici la laptele de vaca sunt uneori alergici si la alte tipuri de lapte (soia, capra, oaie). Astfel, schimbarea formulei de lapte cu una pe baza de soia sau lapte de capra poate fi benefica doar pentru unii sugari.

Bebelusul alaptat poate avea alergie la lapte?

Nu se poate vorbi despre o alergie, dar daca bebelusul tau alaptat exclusiv la san are unul dintre simptomele de mai sus se poate sa fie din cauza laptelui de vaca pe care il bei tu.

Daca sugarul este alaptat, incearca sa nu consumi lapte de vaca sau produse lactate pentru cel putin o saptamana. Pentru a continua aceasta dieta este bine sa consulti un medic pentru a te asigura ca ai o alimentatie echilibrata.

NOTA BENE: Alergia la laptele de vaca NU este acelasi lucru cu intoleranta la lactoza – cand organismul nu poate digera lactoza.