Artrita juvenila cronica

Artrita juvenila cronica se mai numeste si artrita juvenila reumatoida si reprezinta o boala cronica, autoimuna extrem de dificil de suportat pentru copii. Ea ii afecteaza atat sanatatea fizica, cat si cea emotionala. Simptomele pot fi extrem de dureroase, iar recuperarea foarte lunga, uneori fiind nevoie de consiliere psihologica si chiar de nutritionist. Suportul familiei si al apropiatilor este esential in recuperare.

Artrita juvenila cronica este o afectiune reumatica care afecteaza muschii si articulatiile moi. Este este o boala care debuteaza adesea in copilarie, este cronica si are o origine inflamatorie. Artrita juvenila cronica este si o boala autoimuna, ceea ce inseamna ca organismul (sistemul imunitar) ataca in mod gresit celule si tesuturi sanatoase, confundandu-le cu unele bolnave, ceea ce conduce la inflamatii.

Cauzele nu sunt cunoscute cu exactitate, dar exista teorii care sustin ca exista o tendinta genetica de a o dezvolta, iar un factor de mediu, precum un virus, reusestse adesea sa declanseze boala. Cercetarile au evidentiat faptul ca boala este raspandita mai ales in familiile in care existau antecedente de artrita reumatoida, ceea ce indica faptul ca exista gene susceptibile la boala care sunt transmise mai departe.

Exista 3 tipuri din acest tip de artrita si se deosebesc prin numarul de articulatii pe care le afecteaza in decursul a 6 luni de activitate.

• Oligoartrita (1-4 articulatii afectate si se regaseste la peste 60% dintre copiii care sufera de aceasta afectiune);

• Poliartrita (sunt afectate 5 sau mai multe articulatii si afecteaza cam 30% din copiii cu artrita juvenila);

• Artrita juvenila sistemica (afecteaza orice numar de articulatii si se regaseste in 10% dintre cazuri).

Manifestarile bolii difera in functie de tipul de artrita reumatoida juvenila de care sufera copilul. Simptomele principale sunt:

• durere articulara;

• rigiditatea articulatiei;

• roseata, senzatia de caldura si umflarea unor articulatii;

• frisoane;

• febra;

• marrirea splinei;

• marirea ficatului;

• umflarea ganglionilor limfatici;

• schiopatat

• iritabilitate;

• inapetenta.

Simptomele sunt mai intense dimineata, cand se trezeste si incepe sa se miste dupa un repaus indelungat.

Daca suspectezi probleme la nivelul articulatiilor copilului primul drum pe care trebuie sa il faci este la medicul de familie sau la pediatru. In cazul in care acesta considera ca este nevoie de mai multe investigatii el te va trimite cu micutul la mai multi specialisti avizati:

• ortoped pediatru;

• reumatolog pediatru;

• fizioterapeut.

Pediatrul reumatolog poate examina cu atentie copilul si este in masura sa stabileasca apoi diagnosticul:

• va realiza un examen fizic;

• va intreba despre antecedente personale patologice;

• va intreba copilul despre simptome;

• va realiza mai multe analize de sange (tablou sanguin);

• va indica realizarea unor analize de urina;

• in cazuri majore va recomanda realizarea unor investigatii care implica razele X.

Tratamentul este unul complex si implica o multime de pasi in functie de tipul bolii si de fiecare copil in parte. Scopul lui este acela de a ameliora simptomele si de a evita aparitia complicatiilor.

Medicul poate recomanda mai multe tipuri de tratamente:

• cu antireumatice;

• ergoterapia;

• fizioterapie;

• interventia chirurgicala pentru reasezarea articulatiilor;

• echipamente medicale auxiliare (folosite pentru a ajuta copilul sa se deplaseze).

In plus, copilul are nevoie de suportul intregii familii, dar si de cel de la scoala. Este o afectiune extrem de greu de suportat de copii si solicitanta, de aceea trebuie sa dai dovada de multa rabdare pentru a face fata duratei extrem de lungi a tratamentului.

In unele cazuri, copilul sufera de o lipsa de pofta de mancare acuta care solicita apelul la nutritionist sau dietetician. De asemenea, sanatatea emotionala este destul de afectata si este recomandata consilierea psihologica.

Sursa foto: freepik