Rahitismul este o afectiune a scheletului aparuta preponderent la copii, care determina slabirea si deformarea oaselor din pricina deficientei de calciu, fosfat si vitamina D, acestea fiind si cauzele principale ale rahitismului. Incidenta bolii se regaseste in randul copiilor malnutriti si care nu sunt expusi suficient de mult la soare.
Grupa de varsta a copiilor diagnosticati cel mai des cu rahitism este cea de 6-24 de luni. Boala este impartita in mai multe tipuri, in functie de cauzele sale principale: rahitism hipofosfatemic (rezistent la vitamina D), rahitism renal (osteodistrofie renala) si rahitism nutritional (cel mai frecvent, cauzat de o deficienta alimentara in calciu, fostat si vitamina D).
Cauzele tipurilor de rahitism la copii
In functie de tipul rahitismului, cauzele care conduc la deformarea osoasa a copiilor bolnavi pot veni pe un fond diferit, avand totodata in comun deficienta de elemente esentiale pentru sanatatatea sistemului osos.
Astfel, rahitismul nutritional, denumit medical si osteomalacia, vine pe fondul unei carente grave in vitamina D. Aceasta substanta naturala solubila in grasimi se regaseste intr-o anumita masura in alimente (peste de apa sarata sau ulei de peste) sau poate fi produsa chiar de organism, prin sintetizarea celulara rezultata din expunerea directa la soare.
Vitamina D este esentiala pentru formarea corecta a oaselor si dintilor, fiind cea care ajuta sistemul osos sa absoarba calciul si fosforul din intestine. Bebelusii si copiii cei mai expusi rahitismului nutritional sunt cei de culoare, cei alaptati exclusiv la san si cei nascuti din mame cu deficiente de vitamina D.
De asemenea, copiii care nu sunt expusi periodic la soare sau cei hraniti cu o dieta vegetariana sunt amenintati de riscul imbolnavirii de rahitism nutritional.
Rahitismul hipofosfatemic este produs de o carenta semnificativa in fosfor, oasele devenind moi si "pliabile". Cauzele acestui tip de rahitism sunt in general defectele congenitale care determina rinichiul sa nu mai controleze corespunzator cantitatea de fosfati excretata in urina. Astfel, copiii cu rahitism hipofosfatemic nu au carente in vitamina D. Simptomele apar in general in jurul varstei de 1 an.
Rahitismul renal se manifesta similar cu cel hipofosfatemic, fiind cauzat de anumite disfunctii ale rinichilor, care nu reusesc sa regleze cantitatile de electroliti eliminate prin urina. Sistemul renal defectuos conduce la pierderea calciului si a fosforului, doua minerale esentiale pentru sanatatea oaselor.
Intoleranta la lactoza este o alta cauza a rahitismului la copii, deoarece organismul nu poate folosi calciul primit din lactate. De asemenea, bolile renale mostenite ereditar pot fi alte cauze indirecte ale bolii.
Cum arata un copil cu rahitism
Diformitatile scheletului sunt cele mai evidente semne ale rahitismului la copii. Pieptul proeminent ("de porumbel"), picioarele inclinate si structurile anormale ale coloanei vertebrale sunt alte simptome ale acestei boli.
Durerile musculare si ale oaselor, predispozitia la fracturi, dezvoltarea anormala a danturii si cresterea intarziata a dintilor si deformarile cutiei craniene apar in general la copiii care sufera de rahitism. O dieta bogata in lactate, fructe, legume, oua si peste, alaturi de o expunere zilnica la soare, pot preveni instalarea rahitismului la copii.
Tu cunosti vreun caz de rahitism diagnosticat la un copil? Poveste-ne experienta ta in sectiunea de comentarii de mai jos!