Lupusul

Lupusul este o boala autoimuna care apare atunci cand sistemul imunutar al organismului devine hiperactiv si ataca tesuturile sanatoase. Cand se intampla acest lucru apare inflamarea, umflarea si deteriorarea articulatiilor, pielii, rinichilor, sangelui, inimii si plamanilor.

Lupusul afecteaza ambele sexe, insa exista o predispozitie mai mare pentru sexul feminin. In mod normal sistemul imunitar al organismului produce celule imune sau proteine numite anticorpi.

Acestia au rolul de a lupta impotriva infectiilor si germenilor care pot ataca organismul. Atunci cand apare lupusul, sistemul imunitar se intoarce impotriva organismului, nu mai recunoaste germenii sau microbii si raspunde prin crearea unor autoanticorpi care ataca celulele sanatoase din organism.

Lupusul nu este o boala contagioasa, deci nu poate fi transmisa de la o persoana la alta.

Exista 3 tipuri principale de lupus:

Este cel mai sever si grav tip de lupus si cel la care se refera majoritatea personelor cand vine vorba de aceasta boala. Simptomele acestuia isi fac simtita prezenta in special in adolescenta. El afecteaza pielea, articulatiile si tendoanele si se poate extinde si la creier, inima, plamani si rinichi.

Aceasta forma este mai rara, afecteaza in special pielea si determina aparitia iritatiilor pe piele, fata, gat, scalp sau urechi. Exista 2 tipuri ale lupusului cutanat: lupus eritematos discoid (cauzeaza cicatrici) si lupus eritematos cutanat subacut (nu determina aparitia cicatricilor).

In acest caz lupusul apare ca o reactie a organismului la unele medicamente. Unele tipuri de medicamente impotriva convulsiilor sau acneei pot determina aparitia acestei forme la adolescenta. Este o forma asemanatoare celui eritematos sistemic, dar dispare de la sine odata cu incetarea tratamentului medicamentos care-l cauzeaza.

Nu se cunosc cauzele exacte ale acestei boli. Insa exista factori de risc care pot predispune la declansarea ei:

• sexul - femeile sunt mai predispuse; la fiecare 1 barbat cu lupus, exista 10 care au aceasta boala;
• nivelul de estrogen - acest hormon feminin poate fi un factor de risc;
• rasa/etnie - apare mai rar la persoanele caucaziene-hispanice si mai mult la celelalte rase si etnii;
• ereditatea - poate fi transmita pe cale ereditara; se pare ca 10% dintre cazurile de lupus au in familie cel putin 1 caz de lupus;
• stres emotional puternic sau infectiile - in cazul in care exista deja o predispozitie pentru lupus, o trauma emotionala puternica poate fi factor declansator.

Simptomele lupusului sunt greu de depistat pentru ca difera de la o persoana la alta si sunt adesea confundate cu ale altor boli. In diagnosticarea lupusului un reumatologist va urmari cateva simptome specifice. Acestea sunt:

• eruptii cutanate pe nas si obraji in forma de fluture;
• eruptii cutanate discoide;
• fotosenzitivitatea;
• ulcerul nasului si gurii;
• artrita;
• serozita lupica (inflamatia memmbranelor care inconjoara organele - in special inima, plamanii si abdomenul);
• probleme renale;
• afectiuni neurologice (convulsii);
• probleme ale sangelui (anemii, valori anormale ale celulelor albe, trombocitelor);
• alte afectiuni ale sistemului imunitar;
• test pozitiv al anticorpilor nucleari (in 95% din cazurile de lupus acesta iese pozitiv).

Cei mai multi bolnavi nu dezvolta toate aceste simptome. Insa daca se regasesc cel putin 4-5 dintre ele, atunci lupusul poate fi luat in considerare.

Lupusul nu se poate vindeca complet. Scopul tratamentului este ameliorarea si tinerea sub control a simptomelor, precum si incetinirea evolutiei bolii. Conduita terapuetica depinde de mai multi factori - tipul de lupus, severitatea lui si de cat de puternic in care este afectat organismul.

Majoritatea celor cu lupus eritematos sistemic sunt trecuti pe medicamente pentru controlarea simptomelor bolii. Cei care manifesta dureri mari ale articulatiilor primesc acetaminofen sau ibuprofen pentru calmare.

Altii primesc medicamente contra malariei. Se pare ca acestea sunt eficiente in tratarea iritatiilor pielii provocate de lupus.

Unii reumatologi prescriu si antiinflamatoare steroidiene, care ajuta la reducerea febrei si oboselii. Pentru cei care au afectate si alte organe se recomanda medicamente imunosupresoare. Acestea impiedica sistemul imunitar sa mai produca autoanticorpi care ataca celulele sanatoase.

Sursa foto: freepik