Frenul lingual la nou nascut: cum interfereaza cu alaptarea?

| | Actualizat: 2016-12-07 16:30:41

Hranitul la san este cea mai buna masa pe care o poti oferi bebelusul tau. Exista insa mamici care intampina dificultati mari cu alaptarea. Bebelusul nu poate apuca sanul corect, are colici, plange des sau se ineaca atunci cand incearca sa suga. Pe de alta parte, mama poate acuza dureri in timpul alaptarii sau constate ca are sfarcurile ranite. Acesta sunt doar cateva dintre simptomele frenul lingual scurt la bebelusi.

Frenul lingual scurt, un defect congenital

Frenul lingual scurt, denumit popular si “ata de sub limba”, reprezinta o membrana semitransparenta, care conecteaza varful limbii de planseul bucal. Acest defect congenital este de regula mostenit de la parinti sau de la o alta ruda care prezinta aceeasi malformatie. Frenul lingual scurt poate aparea si in cazul unor sindrome genetice. Incidenta acestui tip de malformatie este de trei ori mai mare la baieti decat la fete. Confrom estimarilor specialistilor, aproximativ 4,8% din populatia globului prezinta acest defect congenital.

Frenul lingual scurt este denumit in termeni medicali “anchiloglosie” (limba “anchilozata”) si se trateaza pe cale chirurgicala. Unii medici recomanda operatia la varste mici, respectiv la cateva saptamani sau luni, dupa ce s-a aplicat si o anestezie locala (spray cu xilina). Alti specialisti sustin ca interventia chirurgicala trebuie facuta dupa ce copilul implineste 4 ani si doar in cazul in care cel mic intampina dificultati de vorbire.

Exista si cazuri de anchiloglosie care nu prezinta simptome si asta pentru ca gradul atasarii sau sudarii limbii este foarte mic. Astfel de forme usoare nu impun tratament chirugical, defectul putand fi compensat prin intinderea tesutului si acomodarea limbii la miscari reduse.

Tipuri de fren lingual

In general, existenta frenului lingual scurt implica dificultati de alaptare si favorizeaza aparitia ulterioara a vorbirii peltice. Exista doua tipuri de fren lingual, in functie de pozitionare:

1. Frenul lingual anterior este vizibil si usor de diagnosticat; limba bebelusului are forma de inimioara sau prezinta un tendon care o tine in jos.

2. Frenul lingual posterior este mai dificil de descoperit, pediatrul trebuind sa investigheze zona de sub limba.

Rolul frenului lingual si metode de evaluare a functiilor sale

Anchiloglosia poate prezenta diferite grade de severitate, de la existenta unei simple membrane mucoase, asimptomatice, la anchiloglosie severa sau completa, cand limba este legata pe toata lungimea planseului bucal.

Cea care a determinat modalitatea prin care pot fi evaluate rolul si functiile frenul lingual a fost Alison K. Hazelbaker. Astfel, frenul va fi urmarit in miscarea de lateralitate, apoi in miscarea de extensie a limbii, in miscarea de ridicare a limbii, in protuzia (proeminenta) ei spre anterior si terminand cu masurarea maririi lungimii limbii, atunci cand este ridicata. De exemplu, daca lungimea limbii se mareste cu mai putin de 1 cm, atunci cand copilul este pus sa ridice varful limbii in sus, putem vorbi de anchiloglosie de grad 0. Marirea lungimii limbii cu 1 centrimetru sau mai mult corespunde gradului 1, respectiv 2 de anchiloglosie.

Anchiloglosie de grad 0 corespunde celui mai redus grad de mobilitate al limbii. Totodata, acesta este si tipul care pune si cele mai multe probleme la alaptare.

O alta clasifica a nivelului de anchiloglosie, realizata pe criterii morfologice, a fost stabilita de Kotlow. Aceasta clasificare se realizeaza pe baza masurarii distantei dintre varful limbii si punctul de fixare a frenului lingual pe fata sa ventrala. In mod ideal, aceasta distanta trebuie sa fie de 1,6 cm, valorile mai mici indicand diferite grade de anchiloglosie. Iata care sunt acestea:

- Anchiloglosia usoara: indica o distanta intre varful limbii si punctul de fixare a frenului lingual cuprinsa intre 12 mm si 16 mm;

- Anchiloglosia moderata: distanta masurata este de 8 mm pana la 11 mm;

- Anchiloglosia severa: distanta este cuprinsa intre 3 mm si 7 mm;

- Anchiloglosia completa: distanta masurata este sub 3 mm.

Simptomele frenului lingual la bebelusi

Cand bebelusul are limba sudata, poti experimenta durere in timpul alaptarii. Alte simptome pe care le poti resimti ca mama includ:

- sfarcurile crapate sau brazdate de rani sangerande;

- canalele mamare infundate;

- privarea de somn, cauzata de faptul ca bebelusul nu se poate hrani suficient si incearca sa compenseze mancand mai des, inclusiv noaptea;

- umflarea sanilor, din cauza faptului ca bebelusul nu ii poate goli de lapte;

- mastita;

- diminuarea rezervei de lapte.

Bebelusul tau va prezenta si mai multe simptome. Iata care sunt cele mai comune:

- nu ia suficient in greutate, stagneaza in crestee sau chiar slabeste;

- are tendinta sa stea mereu la san;

- inghite rar;

- pierde lapte pe la colturile gurii;

- adoarme deseori la san;

- se agita in timpul alaptarii, sughitand sau tusind;

- suge putin si des, cu zgomote;

- se ineaca cu lapte, in timpul hranirii la san;

- prezinta reflux gastro-esofagian;

- are scaune verzi, cauzate de faptul ca nu reuseste sa suga decat laptele de inceput, care este mai apoi;

- respira greu sau sforaie;

- nu poate deschide foarte mult gurita;

- nu poate scoate foarte mult limba in afara;

- prezinta tremor al limbii;

- saliveaza mult si face balonase la gura, chiar daca nu ii dau dintii.

Cum se pune diagnosticul de fren lingual?

Pentru a confirmare diagnosticul anchiloglosie, medicul specialist va efectua urmatoarele teste:

- va ridica limba copilului si va examina frenul lingual, adica tesutul care fixeaza limba de panseul cavitatii bucale; acesta poate fi subtire sau gros si se poate extinde pana la varful limbii;

- va masura forta cu care suge bebelusul, prin introducerea unui deget in gurita copilului, apoi va aprecia taria cu care micutul apuca degetul;

- va cantari copilului si va determina daca greutatea este mai mica decat cea prevazuta;

- va examina sanii mamei pentru a observa daca mameloanele sunt dureroase sau inflamate;

- supravegherea alaptatului, pentru a observa cat de bine apuca copilul sanul si cat de eficient suge.

Tratament chirurgical al frenului lingual

Procedura de electie pentru bebelusii cu anchiloglosie sau fren lingul scurt poarta numele de frenotomie. Interventia se face ambulator si presupune sectionarea frenului lingual in portiunea sa centrala, printr-o incizie de aproximativ 1 cm. Bebelusul va sta in bratele mamei, iar timp ce medicul ii ridica limba si i-o fixeaza cu ajutorul degetelor sau al unui instrument special. Procedura se realizeaza in general fara anestezie, deoarece frenul lingual este slab inervat si vascularizat la bebelusi. Medicul va aplica un gel cu anestezic doar in cazuri de forta majora sau la solicitarea parintilor.

Frenotomia nu impune folosirea firelor de sutura si nici tratament post-operator cu antibiotice. La cateva zile dupa interventie, vei putea observa sub limbuta bebelusului depozite albe de fibrina, oproteina filamentoasa din sange care intervine in procesul de coagulare. Formarea acestor depozite face parte din procesul normal de vindecare dupa prenotomie si nu trebuie sa te alarmeze.

Bebelusul care a beneficiat de frenectomie nu necesita internare si se poate recupera extrem de rapid dupa o astfel de interventie. Alaptarea poate fi reluata la 2-3 ore dupa efectuarea procedurii, prin atasarea lui din nou la sanul mamei.

Frenotomia nu trebuie confundata cu frenectomia, care presupune rezectia sau repozitzionarea frenului lingual, prin efecuarea mai multor incizii, sub anestezie locala sau generala. Aceasta se practica doar in cazul in care frenul lingual este mai gros, existand riscul unei hemoragii sau recidivei, prin reaparitia frenului lingual in urma cicatrizarii.

O alta procedura, recomanda pentru copii mai mari de 1 an pana la 2 ani se numeste frenuloplastie. Acest tip de interventie necesita anestezie locala sau generala. Copilul supus frenuloplastiei va trebui sa poarte plasturi dedesubtul limbii si sa efectueze zilnic diferite exercitii cu limba, timp de 4 pana la 6 saptamani. Exercitiile sunt foarte importante, deaorece ajuta la imbunatatirea mobilitatii limbii si la evitarea cicatrizarii.

Exista si tehnici moderne de eliminare a frenului lingual cu laser, minim invazive. Tratamentul chirurgical la nou nascut este indicat doar daca anchiloglosia produce importante tulburari de alaptare. Pe de alta parte, amanarea interventiei chirurgicale pana dupa 4 ani poate determina tulburari de vorbire, care pot fi corectate doar cu ajutorul unui logoped.

Sfaturi pentru mamicile care au bebelusi cu fren lingual scurt

In cazuri ideale, diagnosticul de anchiloglosie se pune de catre medicul neonatolog, imediat dupa nastere. Daca ai senzatia ca bebelusul tau nu suge bine, poti ruga pediatrul sau medicul ORL-ist sa verifice frenul lingual al micutului. Ulterior, poti apela la un specialist in lactatie care sa-ti arate cum poti ajuta copilul sa apuce sanul corect si sa suga eficient. Este foarte important sa te asiguri ca nou-nascutul primeste suficient lapte, care sa il ajute sa creasca in limite normale.

Alaptarea nu doare, atata vreme cat bebelusul apuca sanul corect. Prin urmare, prezenta durerii este un semn ca bebelusul nu suge bine. In cazul in care mameloanele sau mameloanele sfarcurile sunt inflamate si sensibile la atingere, poti apela la cateva remedii simple, care sa te ajuta sa reduci discomfortul din timpul alaptarii:

- Aplica o comprese rece pe mamelon, inainte de alaptare;

- Administreaza o cantitate mici de acetaminofenona, cu 30 minute inainte de hranirea la san;

- Inceperea mereu alaptarea cu mamelonul care este mai putin inflamat, apoi pune bebelusul la celalat san. Primul supt este cel mai activ, de aceea este bine sa eviti sa il pui pe bebelusul la sanul care este cel mia sensibil;

- Schimba pozitia copilului la fiecare supt. In acest fel, se va reduce presiunea din cavitatea bucala.

Tu ai intampinat probleme cu frenul lingual al copilului? Cum le-ai rezolvat? Impartaseste-ne experienta ta, postand un comentariu mai jos.

Citeste si despre