Gastroschizisul (laparoschizisul sau paraomfalocelul) este o anomalie congenitala care afecteaza aproximativ 1 din 3000 de nou-nascuti. Este o malformatie genetica asemanatoare herniei, caracterizata printr-un defect situat la nivelul peretelui abdominal, in care intestinele si stomacul se dezvolta in afara cavitatii abdominale.
Cauze si factori de risc
Gastroschizisul este o anomalie mostenita genetic, pentru care inca nu au fost descoperite cauzele exacte care duc la dezvoltarea sa. Tot ceea ce au reusit sa afle cercetatorii, dupa indelungi studii si cautari, sunt cativa factori de risc care cresc sansele de dezvoltare a anomaliei la feti.
Unii dintre factori depind de actiunile pe care le intreprind gravidele in timpul sarcinii, in timp ce altii sunt independenti de acestea si tin de rasa sau de afectiunile medicale ale viitoarelor mame.
- varsta gravidelor - se pare ca femeile care raman insarcinate la varste fragede prezinta riscuri mai mari de a naste un copil cu gastroschizis decat cele care decid sa devina mame la varste mai inaintate;
- rasa - specialistii au descoperit ca femeile albe prezinta un risc usor mai crescut de a naste copii cu laparoschizis decat cele afro-americane;
- consumul de alcool, de droguri si fumatul in sarcina reprezinta alti factori de risc care cresc sansele de a naste bebelusi cu paraomfalocel;
- gravidele cu deficit de acid folic sau polihidramnios necesita investigatii medicale suplimentare pentru depistarea anomaliilor congenitale, fiind conditii medicale suspecte pentru cresterea riscului de laparoschizis.
Simptome si diagnostic
Gastroschizisul poate fi diagnosticat inca din timpul sarcinii, insa simptomele sunt evidente abia dupa nastere. Diagnosticarea anomaliei in sarcina se face prin ecografie fetala. Gravidele care prezinta un nivel crescut al alfa-fetoproteinei (AFP) la testele de sange facute in perioada prenatala sau care sufera de polihidramnios (lichid amniotic in exces) sunt investigate suplimentar pentru depistarea acestei anomalii.
Dupa nastere, simptomele sunt evidente la nou-nascut, intrucat stomacul si intestinele sunt in afara cavitatii abdominale. Cel mai adesea, anomalia este localizata in dreapta ombilicului si are o dimensiune de aproximativ 5 cm.
1 din 10 copii cu gastroschizis prezinta si atrezie intestinala, o conditie medicala caracterizata prin dezvoltarea incompleta a intestinelor. Nou-nascutii cu laparoschizis au o greutate scazuta la nastere, sunt prematuri si pot suferi de alte anomalii congenitale complementare.
Tratament
Gastroschizisul se trateaza prin interventie chirurgicala, care are scopul de a repozitiona intestinele si organele protuberante inapoi in cavitatea abdominala. Interventia poate fi facuta imediat dupa nastere sau mai tarziu, in functie de severitatea malformatiei si de starea de sanatate a nou-nascutului.
In cazul in care defectul este minor si starea medicala a copilului o permite, interventia are loc imediat dupa nastere. Daca anomalia este severa, corectarea chirurgicala va fi realizata in mai multe etape. Organele expuse in afara cavitatii abdominale vor fi invelite intr-un material special din silicon, pana la inchiderea completa a defectului peretelui abdominal.
In perioada de recuperare, copiii trebuie hraniti artificial, intravenos, intrucat nu asimileaza corect nutrientii in organism. Medicii vor avea in vedere masuri medicale suplimentare de reglare a temperaturii corpului, a nivelului de fluide din organism, precum si de control al scaunelor si mictiunilor bebelusilor.
Rata de supravietuire in caz de laparoschizis este foarte mare, insa depinde, in mare masura, de severitatea defectului si de complicatiile aparute pe parcurs. Cei mai multi copii nascuti cu gastroschizis prezinta o rata de recuperare si supravietuire cuprinsa intre 87% si 100%.
Tu ai auzit de cazuri de mamici care au nascut copii diagnosticati cu gastroschizis sau laparoschizis? Cum s-au dezvoltat bebelusii si cum au reusit parintii sa faca fata acestei vesti? Spune-ne parerile tale in sectiunea de comentarii de mai jos!