Gripa la copii nu este o simpla raceala!

Conf. Dr. Monica Luminos - Medic primar pediatru - boli infectioase, la Institutul National de Boli Infectioase (INBI) "Prof.Dr.Matei Bals" a raspuns intrebarilor noastre despre raceala si gripa intr-un interviu acordat Copilul.ro.

In cazul gripei, debutul bolii este brusc, cu simptome precum febra foarte mare, 39-40 de grade, care dureaza intre 3 si 5 zile, frisoane, cefalee (dureri de cap) in regiunea frontala, dureri la nivelul globilor oculari, fotofobie (pacientul nu poate suporta lumina), dureri musculare cu senzatie de zdrobire musculara si uneori chiar dureri articulare difuze.

Din punct de vedere al simptomatologiei respiratorii, bolnavul tuseste, are secretii nazale (rinoree), raguseste (disfonie), are senzatie de usturime in gat, inghite cu dificultate (disfagie) si sufera de o stare marcata de astenie (simte ca nu se poate da jos din pat).

In cazul racelii, numit si guturai in limbaj popular, debutul bolii este gradual. Febra este rara, de obicei manifestandu-se o stare de subfebrilitate (37,4 – 37,5 de grade) sau chiar afebrilitate. Tusea este in general mai usoara sau moderata, durerile de cap sunt si ele destul de rare, durerile articulare si cele musculare sunt usoare, discrete, iar senzatia de astenie este foarte usoara.

Simptomele de gripa si raceala sunt aceleasi si pentru copii. Insa, trebuie tinut cont de faptul ca la copii, in gripa, exista riscul ca, pe langa febra mare si laringita, sa apara convulsii febrile, letargie, si chiar o serie de complicatii, cum ar fi bronsiolita (determinata de virus) sau, extrem de rar, miocardita. La sugar, miocardita poate cauza moarte subita.

Este foarte important de stiut ca in cazul unui copil astmatic, gripa poate declansa crizele de astm. De aceea, de la primele semne de imbolnavire este obligatoriu sa cerem sfatul medicului de familie.

• Febra mare, 39 – 40 grade C (3-5 zile);

• Frisoane;

• Fotofobie;

• Cefalee (frontala, supraorbitara);

• Durere la nivelul globilor oculari;

• Curbatura, mialgii (senzatie de zdrobire musculara);

• Rinita (congestie nazala);

• Tuse spastica;

• Disfonie (ragusala), disfagie (inghite cu dificultate);

• Hiperemie conjunctival (ochi rosii, lacrimare);

• Astenie accentuata.

Gripa este o boala extrem de contagioasa care poate imbolnavi pe oricine si care poate atinge proportii epidemice. In regiunile temperate, epidemiile de gripa apar in fiecare an in lunile de toamna si de iarna.

Virusurile gripale sunt foarte infectioase si se transmit usor de la o persoana la alta prin picaturile proiectate in aer prin tuse si stranut. Virusul se poate raspandi si prin strangerea mainilor sau prin atingerea suprafetelor contaminate cu virusul respectiv.

Perioada medie de incubare este de 2 zile (intre 1 si 4 zile). Persoanele adulte infectate sunt contagioase din ziua anterioara aparitiei simptomelor si timp de 5 zile de la declansarea bolii, iar persoanele cu o imunitate foarte slaba pot raspandi virusul timp de saptamani sau luni de zile.

Copiii pot fi contagiosi timp de peste 10 zile de la declansarea simptomelor. Deseori, copiii din gradinite si scoli primare raspandesc virusul in familie si in comunitate fiind transmitatori eficienti ai virusurilor gripale. De regula, copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 9 ani manifesta cele mai ridicate rate de infectie si imbolnavire.

Primele metode clasice de preventie apar in zona de sustinere a imunitatii organismului si a rezistentei acestuia prin: alimentatie corespunzatoare, imbracaminte adecvata si evitarea expunerii copiilor in medii supraaglomerate (magazine, spectacole etc.). In cazul unei epidemii de gripa, copiii trebuie feriti pe cat posibil de aglomeratie si contactul cu persoanele bolnave. Acest lucru se recomanda si adultilor.

In cazul imbolnavirii de gripa, pentru a preveni pe cat posibil transmiterea ei, se recomanda ca persoanele infectate sa isi acopere gura si nasul cu un servetel atunci cand tusesc sau stranuta si sa se spele des pe maini.

Vaccinarea antigripala anuala este recomandata intodeauna toamna, in lunile septembrie si octombrie si este in continuare considerata drept cea mai eficienta modalitate de a preveni infectia gripala si complicatiile acesteia. Vaccinarea este deosebit de importanta pentru persoanele care prezinta un risc mai mare de complicatii provocate de gripa si pentru cei care locuiesc cu sau ingrijesc persoane care prezinta un risc ridicat.

Vaccinarea antigripala este considerata singura metoda de preventie activa. Ce inseamna activa? Cu totii realizam o preventie la nivel bazal prin alimentatie, imbracaminte, evitarea contactului cu persoane infectate, insa, pentru a preveni efectiv boala, trebuie ca organismul sa se apere impotriva bolii, iar acest lucru este posibil doar prin vaccinare antigripala.

Vaccinarea impotriva gripei ofera o protectie de aproximativ 70-90% impotriva manifestarii clinice a bolii in randul adultilor sanatosi cu varsta cuprinsa intre 18 si 59 de ani.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda vaccinarea antigripala pentru persoanele cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 64 de ani si care sunt in evidenta cu afectiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, hepatice, neurologice, diabet zaharat, astm sau cu virusul imunodeficientei umane, toate persoanele cu varsta peste 65 de ani, gravidele, medicii, cadrele sanitare medii si personalul auxiliar, atat din spitale, cat si din unitatile sanitare ambulatorii, inclusiv salariati ai institutiilor de ocrotire (copii sau batrani) si ai unitatilor de bolnavi cronici.

Gravidele, viitoare mame, au voie sa se vaccineze antigripal inca din primele luni de sarcina, deoarece vaccinul gripal contine un virus omorat. Acelasi lucru este valabil si pentru femeile care alapteaza, anticorpii transmitandu-se si prin lapte.

• Inaintea sau la inceputul fiecarui sezon gripal (septembrie-octombrie).

• Imunitatea dureaza cel mult 1 an.

• Tulpini noi/compozitie noua in fiecare an.

• Vaccinarea impotriva gripei ofera o protectie de aproximativ 70 - 80% impotriva manifestarii clinice a bolii.

• Vaccinarea antigripala anuala este in continuare considerata drept cea mai eficienta modalitate de a preveni infectia gripala si complicatiile acesteia.

• Pentru sezonul 2011-2012, vaccinulul antigripal are urmatoarea compozitie: virus similar tulpinii A/California/7/2009 (H1N1), virus similar tulpinii A/Perth/16/2009 (H3N2) si virus similar tulpinii B/Brisbane/60/2008.

• Reactii anafilactice la proteina din ou (alergie la ou).

• Boala febrila acuta determina amanarea vaccinarii, aceasta fiind o contraindicatie temporara.

• Copiii sub 6 luni.

• Persoane care au suferit reactii post vaccinale severe.

Le vom administra copiilor aerosoli doar daca au nevoie, daca a existat o recomandare medicala in acest sens. De exemplu, daca au o bronsiolita, o forma severa de gripa sau alte complicatii determinate de virusul gripal, atunci da, vom face aerosoli, insa intr-o gripa obisnuita acestia nu se recomanda.

Aerosolii se recomanda numai in forme severe de boala, cand exista obstructie bronsica. Un tratament cu aerosoli nu se recomanda mai mult de 3-4 zile. As vrea sa mai punctez un aspect important: vindecarea in gripa dureaza intre doua si trei saptamani, deoarece caile respiratorii trebuie sa se refaca, virusul gripal fiind responsabil de distrugerea celulelor din caile respiratorii. In acest caz, pana la refacerea lor, organismul este supus pericolului de supra-infectii bacteriene cu alti germeni si este si foarte sensibil.

In cadrul unui tratament se recomanda si aerosoli, insa este important ce substante vor contine acestia, iar de cele mai multe ori este vorba despre cortizon. Cortizonul ajuta la dezobstructia cailor respiratorii (deschide bronhiile si copilul poate respira), insa este si un factor pro-infectios. Adrenalina in schimb, actioneaza tot pe caile respiratorii, insa inhiba anumite reactii ale organismului.

In tratarea gripei, substantele antivirale sunt cele mai comune. Insa, de la primele simptome trebuie consultat obligatoriu medicul de familie. Mai departe, daca apar complicatii, trebuie consultat obligatoriu medicul specialist. Sub nici o forma nu se recomanda auto-medicatia, desi am observant ca exista aceasta tendinta in comportamentul multora dintre noi, deoarece pot exista alergii la unele substante. Tratamentul se face obligatoriu sub supraveghere medicala stricta si doar la recomandarea medicului specialist.

Antibioticele se prescriu numai la complicatii, dar si acestea din urma trebuie certificate de medic. Aspirina nu se recomanda sub nici o forma in epidemia de gripa, pentru ca poate determina sindromul Reye, o encefalopatie cu insuficienta hepatica si renala. Pe fondul unei infectii gripale, aspirina poate determina acest sindrom.

Intr-adevar, la nou-nascuti este destul de dificila ingrijirea, deoarece daca, Doamne fereste, se va imbolnavi de gripa, putem vorbi chiar si de o posibila evolutie dramatica. De obicei, in aceste situatii de boala, se recomanda sa fie tinut sub supraveghere medicala, chiar spitalizat, pentru ca exista foarte multe riscuri.

Timpul de supravietuire a virusului gripal in picaturile de secretii este influentat de:

• nivelul umiditatii;

• radiatiile UV (supravietuire indelungata in conditii de iarna cu umiditate scazuta si lipsa soarelui).

Virusul gripal poate supravietui in afara organismului:

• 1-2 zile pe suprafete dure, non-poroase ( plastic sau metal);

• 15 minute pe prosoapele de hartie uscate;

• 5 minute pe piele.

Daca virusul este prezent in mucus (secretii nazale) acesta il poate proteja pentru perioade mai lungi (ex. pana la 17 zile pe bancnote).

Virusurile gripale aviare pot supravietui indefinit atunci cand sunt congelate (zeci de ani).

1. Pe care aeriana:

• Transmitere directa a secretiilor respiratorii prin stranut direct in nasul, ochii sau gura unei alte persoane;

• Pe cale respiratorie prin inhalarea aerosolilor care se formeza de la persoanele bolnave, care tusesc sau stranuta intr-o anumita arie.

2. Prin contact direct:

Mana-ochi, mana-nas, mana-gura sau de pe suprafetele contaminate cu secretii.

Picaturile de secretii respiratorii sunt destul de mici (0.5 - 5µm in diametru) pentru a fi inhalate.

Inhalarea unei singure picaturi poate fi suficienta pentru a determina imbolnavirea.

Un singur stranut elibereaza pana la 40.000 de picaturi de aerosoli.