Expresia "a fi mama cu norma intreaga" depaseste gandirea populara. Potrivit unui studiu realizat de Welch, o companie americana specializata in sanatate si nutritie, maternitatea implica pana la de trei ori mai multa munca decat orice alta meserie sau profesie.
Dupa monitorizarea rutinei obisnuite a mai mult de 2.000 de mame din America de Nord, cu copii cu varste cuprinse intre 5 si 12 ani, s-a descoperit ca majoritatea muncesc intre 98 si 100 de ore pe saptamana, in medie, DOAR ingrijind copiii.
Aproape 60% dintre ele isi petrec inca 39 de ore din viata la serviciu. Facand suma, este vorba despre doua zile complete de lucru si o jumatate de norma in fiecare zi. Sau s-ar ajunge la echivalentul a trei locuri de munca, cu program de luni pana vineri.
Chiar si mamele care se dedica complet casei (aproximativ 30% dintre cele care au facut parte din studiu) au deja sarcina a doua locuri de munca in acelasi timp, dar fara a fi platite.
Mamele au putin timp de distractie cu copiii
Cand au fost intervievate de Welch, mai multe mame au recunoscut ca au petrecut foarte putin timp de recreere cu copiii lor si nici pentru ele nu au facut nimic. Peste 40% au spus ca se simt permanent coplesite, deoarece treburile intr-o casa cu copii nu se termina niciodata.
Studiul a avut la baza un program in care mamele isi incep ziua la 6 dimineata si o incheie la 8 seara.
Dar vorbind sincer, cate mame termina TOTUL la ora 8 seara? Depinde de factori psihologici, regionali si de multe obiceiuri, dar realitatea este ca mamele sunt active 24/7, mai ales daca copiii sunt mici.
Cartea "Modern Motherhood: An American History" de Jodi Vandenberg-Daves indica o realitate dura: persista eroarea referitoare la faptul ca DOAR mama trebuie sa se ocupe de copii.
Pot fi afectate din punct de vedere fizic si psihic
Sarcina emotionala pe care acest lucru o produce asupra tuturor mamelor afecteaza, in cele din urma, sanatatea lor fizica si psihica.
Pe masura ce societatea progreseaza, este esential sa se revendice valoarea culturala si biologica a mamelor, dar si sa se precizeze ca toate merita sa aiba timp si pentru placerile lor si implinirea personala ca individ. Acest lucru s-ar realiza in mare parte daca parintii ar fi implicati in mod egal in cresterea copiiilor.