Atunci cand copilul este crescut intr-un mediu familial in care mama are un stil parental strict si autoritar, iar taticul adopta un stil mai permisiv si relaxat, apar conflictele si tensiunile intre parinti si copii, iar educatia celui mic are de suferit. Este important ca parintii sa se puna de acord asupra stilului parental cel mai potrivit pentru educatia si disciplinarea celui mic.
Iata care sunt repercusiunile care apar in urma cresterii unui copil in stiluri parentale diferite si cum pot fi evitate!
Tipuri de stiluri parentale
Conflictul in stilul parental de educare a copilului apare atunci cand parintii nu se pun de acord asupra modului cel mai potrivit de a-l disciplina sau educa pe cel mic. Stilurile parentale sunt de mai multe feluri si sunt puternic inradacinate in sistemul individual de credinte si valori al fiecarei persoane.
Adultii dezvolta un stil parental propriu, modelat si pe baza experientei, a istoriei personale, a propriei copilarii si a valorilor si principiilor in care crede. Stilurile parentale se impart in trei categorii principale, potrivit clasificarii lui R. Edwards (2001):
- autoritar - parintii foarte duri si rigizi, care impun multe reguli stricte in educatia copilului si nu accepta nicio forma de abatere de la ele;
- permisiv - un stil relaxat de a educa copilul, fara prea multe reguli si limite, care duce la haos, dezorganizare si la rasfat; copilul este cel care detine puterea si are ultimul cuvant de spus;
- democratic - stil parental bazat pe principiul de a acorda sanse si oportunitati copilului; exista reguli si obligatii, dar si sisteme de consecinte, in cazul incalcarii lor, iar copilul are libertatea de a alege daca respecta sau nu regula, dar este constient totodata ca va suporta consecintele nerespectarii ei.
Cel mai de dorit stil parental este cel democratic. Insa foarte putini parinti au rabdarea necesara pentru a-l pune in practica. In schimb, stilul autoritar este cel mai vechi si mai folosit stil de a creste si disciplina copiii.
Specialistii sustin ca cel mai indicat este ca ambii parinti sa adopte stilul parental democratic in educatia celui mic. Insa in realitate, lucrurile stau altfel, iar in sanul multor familii, fiecare parinte are un stil diferit, pe care-l considera cel mai bun in educatia copilului.
S-ar putea ca existenta a doua stiluri parentale diferite in interiorul aceleiasi familii sa nu fie un lucru atat de rau. Atat timp cat cele doua stiluri nu sunt diametral opuse, ele pot fi de folos, deoarece copilul este expus astfel mai multor valori si principii si are ocazia de a construi relatii diferite cu fiecare dintre parinti.
Insa in ceea ce priveste deciziile importante legate de educatia lui, este foarte important sa va puneti intotdeauna de acord pentru a lua cea mai constructiva si eficienta decizie pentru el.
Ce puteti face cand nu ajungeti la un compromis?
In momentul in care fiecare parinte isi apara stilul parental adoptat ca fiind cel mai bun si mai de dorit pentru educatia copilului, apare un conflict care poate afecta dezvoltarea armonioasa a copilului. Specialistii recomanda acestor parinti sa caute ajutor de specialitate la psiholog si sa incerce sa discute motivele pentru care tin atat de mult la parerile si principiile lor.
Speciaistul ii poate ajuta sa gaseasca si calea de a ajunge la un compromis, pentru binele copilului. De asemenea, informati-va cu privire la ce spun specialistii legat de cel mai indicat si constructiv stil parental de a creste un copil. Cititi carti de specialitate si cereti sfaturile expertilor.
Este important ca atunci cand aveti o discutie in contradictoriu pe aceasta tema, sa aduceti si argumente pertinente, care sa sustina pozitiile pe care va aflati fiecare dintre voi. Copilul trebuie sa stea departe de aceste dispute parentale si sa nu fie de fata atunci cand aveti astfel de conflicte, deoarece este distructiv pentru el si il poate afecta emotional. Divergentele de opinii si certurile trebuie tinute departe de prichindel.
Fiti rezonabili si deschisi la ideea de a face compromisuri, pentru binele copilului vostru. Voi v-ati aflat in situatia in care modurile voastre de a educa copilul se bateau cap in cap? Cum ati rezolvat problema? Spune-ne parerile tale in sectiunea de comentarii de mai jos!