Copiii sunt un dar minunat, aducand bucurie, rasete si iubire intr-o casa. Dar apoi apar jucarii prin toata casa, nopti nedormite, tirul constant al intrebarilor "de ce?" si multimea de amprente lipicioase.
Pentru multi parinti, decizia de a avea un al doilea copil se face cu speranta ca nu poate fi cu mult mai rau cu doi decat cu unul. Dar un studiu asupra parintilor australieni arata ca aceasta logica este eronata: al doilea copil creste presiunea timpului si dauneaza sanatatii mintale a parintilor.
Studiul la care facem referire a utilizat date din sondajul "Dinamica gospodariei, veniturilor si fortei de munca din Australia" (HILDA), urmarind aproximativ 20.000 de australieni pe o perioada de 16 ani. Scopul a fost acela de a vedea ce se intampla cu presiunea timpului si cu sanatatea mintala a parintilor, pe masura ce primul copil se naste, creste si apare apoi al doilea copil.
Studiul a cantarit doua intrebari principale, pe care multi parinti si le pun atunci cand iau decizia de a avea un al doilea copil - lucrurile vor fi mai usoare pe masura ce copiii cresc, dorm mai mult si devin, treptat, un pic mai independenti si mai puternici? Sau cel de-al doilea copil se adauga unei familii ce pare a fi deja super-stresata si care sufera de lipsa timpului?
„Cele mai ambitioase discutii intre parteneri despre un al doilea copil apar in timpul unei iesiri in oras, intre prima si cea de-a doua sticla de vin - in care impactul pe termen scurt si pe termen lung al copiilor pare intr-un viitor indepartat”, au declarat autorii studiului.
Aceste tensiuni intre impactul pe termen scurt si pe termen lung al copiilor se transforma in ceea ce oamenii de stiinta numesc modelul procesului de stres. In aceasta perspectiva, evenimentele majore din viata pot creste stresul fie pe termen scurt, ca o experienta memorabila, fie pe termen lung, ca o tulburare cronica, cu efecte care persista in timp.
Cercetatorii in domeniul sanatatii arata ca stresul cronic este cel mai daunator pentru sanatate si bunastare, contribuind la aparitia bolilor cardiovasculare, obezitate si alte boli grave. Cercetatorii nu vor sa sugereze ca cei mici sunt de vina pentru bolile de inima ale parintilor - ci mai degraba se intreaba daca nasterea primului copil si al celui de-al doilea au efecte pe termen scurt sau pe termen lung asupra presiunii pe timpul parintilor si, din cauza asta, efecte asupra sanatatii mintale.
Nasterea primului copil le aduce adultilor un nou rol - acela de parinte - care vine cu asteptari privind modul de alocare a timpului - pentru munca sau pentru familie. Dupa nastere, multe mame australiene au un an de concediu maternal. Apoi unele se intorc la serviciu, dar altele nu.
Al doilea (si al treilea) copil nu introduce un rol nou in viata parintilor, ci mai degraba creste cerintele rolului de parinte. Teoretic, se poate spune ca la al doilea copil parintii au deja abilitati de parinti - inclusiv cum sa pregateasca un biberon cu lapte in timp ce leagana bebelusul. Datorita acestor abilitati de parinti ar trebui ca al doilea copil sa aduca mai putina presiune si stres decat primul copil.
Rezultatele studiului, totusi, nu sustin aceasta afirmatie.
Desi cercetatorii sperau ca presiunea pe timp a parintilor sa se diminueze de-a lungul timpului - cand ei au castigat mai multe abilitati sau copiii au intrat la scoala, s-a constatat ca presiunea timpului a continuat. De asemenea, s-a constatat ca presiunea timpului a crescut si cu primul si cu al doilea copil pentru toti parintii, indiferent daca lucrau sau nu. Astfel, un loc de munca cu jumatate de norma nu reprezinta o solutie la aceasta problema de presiune temporala.
Pentru a intelege mai bine implicatiile cresterii presiunii timpului asupra sanatatii parintilor, cercetatorii au analizat si sanatatea lor mintala. S-a constatat ca sanatatea mintala a mamei se imbunatateste dupa nasterea primului copil si ramane stabila in urmatorii cativa ani. Dar, odata cu cel de-al doilea copil, sanatatea mintala a mamei scade brusc si ramane scazuta.
Motivul: Al doilea copil intensifica sentimentele mamei de presiune temporala. Tatii primesc un stimulent pentru sanatatea mintala cu primul lor copil, dar, de asemenea, vad declinul sanatatii mintale cu al doilea copil. Dar, spre deosebire de mame, sanatatea mintala a tatalui se ridica in timp. In mod evident, tatii nu se confrunta cu aceleasi presiuni cronice ca si mamele pe termen lung.
In plus, efectele copiilor asupra presiunii timpului mamei nu sunt de scurta durata, ci mai degraba este un stres cronic, care le macina incet sanatatea.
Ca atare, mamele au nevoie de sprijin pentru ingrijirea copiilor. Familia extinsa, dar si institutiile pot contribui la imbunatatirea sanatatii mintale a mamei - de exemplu, prin autobuze scolare, programe afterschool si politici flexibile la locurile de munca, ce permit o mai buna implicare a tatalui.
- Foto: Freepik